Punga parodontala - tratarea abcesului parodontal

punga-parodontalaPunga parodontala, sau abcesul lateral, este definit ca procesul distructiv al gingiei prin colectarea de puroi, rezultand schimbari majore in sistemul imunitar localizat la nivel dentar al gazdei! Astfel, punga parodontala reprezinta o piatra de incercare atat pentru pacient, cat si pentru orice parodontolog.

Definitia pungii parodontale

Un abces parodontal a fost definit, in 1977, in cadrul Conferintei Internationale de Cercetare in Biologie si Boli Parodontale, precum:

„Un proces acut, distructiv, in parodontiu rezultand in colectari localizate de puroi care comunica cu cavitatea orala prin sulcusul gingival sau prin alte situri parodontale si care nu rasar din pulpa dentara.”

Astfel, o punga parodontala laterala, sau parietala, este un abces rezultat dintr-o cultura bacteriana proliferata in mod accelerat in buzunarul parodontal. La randu-i, acest buzunar se formeaza in prezenta unei afectiuni de gen cum ar fi: gingivitostomatita, despre care am discutat si in: Retractie gingivala.  Or, aceasta adanceste sulcusul – spatiul dintre dinti si gingii – pana la 3+ mm; uneori, si pana peste 5 mm! Adancitura poarta denumirea de: buzunar. Mai departe, abcesul parodontal se formeaza atunci cand buzunarul respectiv se adanceste pana la punctul in care placa bacteriana, tartrul si/sau resturile alimentare devin prizoniere acolo, iar sistemul imunitar al pacientului nu poate reactiona la fel de rapid. Si, odata ce se va fi dezvoltat o tumefiere localizata sau difuza a gingiei – incluzand: palata si baza gurii, si interiorul obrajilor -, rosiatica sau ros-albastra, va fi rezultat si o distrugere rapida si dureroasa a tesuturilor conectoare si osului dentar dimprejurul dintelui; dintele este necrozat.

Un abces parodontal reprezinta o schimbare negativa in sistemul imunitar al gazdei, o contrabalansare. Totusi, acest sistem realizeaza un efort si incearca retinerea infectiei intr-o zona delimitata strict, respectiv printr-o astfel de punga parodontala. Punga parodontala mai poate purta denumirea – tot populara – de: umflatura a gingiei.

Puroiul gingival – dentar si factorii externi

Majoritatea abceselor parodontale apar in buzunarase preexistente. Iar, daca acel buzunaras gingivitostomatitic este ocluzat, atunci materialele infectioase se pot acumula si transforma in puroi care, desigur, pot genera simptome clinice clasice. Or, ocluzia unui buzunaras se poate intampla atunci cand sulcusul gingival este impactat de un corp strain. Drenajul de punga parodontala poate fi blocat daca resturile alimentare si placa bacteriana au ramas la baza unui buzunaras adanc. Iar, daca pacientului i s-a efectuat o curatare a sulcusului fara un instrumentar perfect sterilizat si potrivit operatiunii, atunci poate exista riscul major atat de recidiva, cat si blocare.

Mai mult, daca acel sulcus devine obstructionat, asa cum se intampla cand buzunarasul sulcular se adanceste, atunci placa bacteriana si tartrul sunt prinse inauntru. De asemeni, resturile alimentare pot contribui la aceasta obstructionare si, implicit, la crearea de punga parodontala.

Or, acestea se pot depozita atunci cand se efectueaza restaurari superficiale si/sau radiculare incomplete. Ca urmare a acestei proceduri, asa-numita catusa gingivala se strange in jurul dintelui, astfel capturand bacteria reziduala in buzunaras.

Cat despre factorii cauzatori externi ai pungii parodontale, periuta de dinti, scobitoarea si/sau alte instrumente de tratare parodontala, pot fi responsabile de inocularea bacteriana in situ, iar traumele tisulare / ale tesutului sau presiunea excesiva, aplicata in timpul tratamentului ortodontic, pot reprezenta motivul pentru care apare punga parodontala. Mai rar, abcesul parodontal poate fi cauzat si de supraincarcarea ocluzala, sau de aglomerarea dintilor, dar si de afectiunea denumita: bruxism, despre care am discutat si in: Protetica dentara actuala - Generalitati si particularitati De asemeni, coarda de retractie gingivala, daca va este lasata accidental, poate fi o cauza de abces. Cat despre complicatii, acestea sunt destul de rare, dar, cand apar, pot fi si cu risc mare de fatalitate.

Semnele unei pungi parodontare

In primul rand, directia infectarii purulente este determinata de diversi factori anatomici ai sistemului dento-parodontal. In cel de-al doilea, ca simptomatologie, durerea dentara este proeminenta, acuta si pulsatila din pricina presiunii exercitate de puroiul colectat in respectiva punga parodontala. Mai mult, pacientul isi simte dintele afectat de abces ca fiind mai... ridicat in timpul muscaturii, mai ales. Or, dintele in cauza poate deveni si foarte mobil, iar leziunile pot contribui atat la distrugerea ligamentului parodontal, cat si la cea a osului alveolar. Asadar, mucoasa care acopera abcesul parodontal apare ca: rosiatica, tumefiata / umflata si dureroasa la atingere. Si, tot ca aspect, mucoasa va aparea lucioasa si rigida, nefluctuanta, data fiind intinderea ei maxima peste abcesul respectiv.

Pe de alta parte, despre descarcari purulente, la inceput, nu poate fi vorba. Pe masura ce punga parodontala colecteaza, insa, puroiul tinde sa se scurga din acea zona – drenaj spontan -, astfel riscandu-se infectarea intregii cavitati bucale,... pe langa lasarea unui gust fetid. Uneori, insa, simptomele asa-zis clasice ale unei pungi parodontale nu sunt prezente, si nici unice afectiunii, ci dimpotriva. Or, alte afectiuni parodontale, care pot prezenta simptome similare, sunt:

  • abces periapical

  • pulpita acuta

  • fractura de radacina

  • pericoronarita

  • chistul

Acum, punga parodontala cu pricina ia nastere si se dezvolta in structurile de sustinere a dintelui, respectiv in parodontiu, care se situeaza intre dintele vizat si gingie. Abcesul lateral / parietal se dezvolta de-a lungul dintelui si este diferit de cel periapical, care este o forma comuna de abces. In contrast, cel periapical apare si se dezvolta in jurul unui dinte care a suferit necroza pulpara, al unui dinte mort. Asadar, un dinte vital, sau viu, prezinta o forma de abces parodontal total diferita de cea a unui dinte necrozat. Or, in general, aceste colectari purulente, bacteriene, sunt clasificate mai ales dupa locatie.

Punga parodontala poate implica urmatoarele:

  • doar tesutul gingival moale, in apropiere de marginea gingivala sau a papilei interdentare;

  • un spatiu mai mare al tesutului gingival, acesta extinzandu-se apical si adiacent pana la buzunaras;

  • infectarea tesutului gingival inconjurator al unei coroane dentare sau al unui dinte partial erupt si impactat in molarul tertiar al mandibulei / maseaua de minte inferioara, manifestandu-se printr-un episod acut de pericoronarita.

Cat despre forme / tipuri, cele mai obisnuite forme acute de afectiuni parodontale sunt:

  1. abcesul parodontal si
  2. gingivita ulcerativa necrozanta acuta, sau GUNA

Atunci cand pacientul prezinta mai mult decat o singura punga parodontala, posibil ca este suferind de afectiuni generale ( ex: diabet ), dar si ca nu si-a manageriat boala in mod eficient.

Tratarea pungii parodontale

Prevalenta abcesului parodontal este relativ ridicata si poate afecta prognoza dintelui bolnav. Mai exact, aceasta punga parodontala se poate dezvolta dintr-o parodontoza persistenta si cronica, ca un buzunaras marginal al parodontiului, dar poate sa apara si in absenta acestei afectiuni. Or, din punctul de vedere al tratarii abcesului parodontal, trebuie sa retineti faptul ca medicul dentist nu ar putea interveni printr-o terapie radiculara, sau de radacina, ci probabil printr-o extractie a dintelui in chestiune. Totul depinde de faptul daca punga parodontala este parietala sau periapicala. De asemeni, de cele mai multe ori, microflora bacteriana sub-gingivala se modifica, astfel incat drenarea supuratiei sa nu mai fie atat de usoara in respectiva punga parodontala. Diagnosticarea si tratarea unei parodontoze cronice reprezinta, insa, o piatra de incercare pentru pacient. Or, in aceste cazuri speciale, parodontologii recomanda efectuarea si urmarea unei terapii in doua stadii, si anume:

  1. prin managerizarea leziunilor acute si'
  2. tratarea efectiva a leziunilor originale si/sau reziduale.

Prima faza a tratarii abcesului parodontal, in stomatologia actuala, o reprezinta anestezierea locala si controlarea infectiei. Or, puroiul colectat trebuie drenat mai intai, ceea ce ajuta la implinirea ambelor deziderate de mai sus. Astfel, solutia... gentila, in acest caz, o poate constitui drenarea si detartrarea buzunarasului parodontal, precum si masarea concomitenta a tesutului moale. Si, daca acest lucru nu functioneaza, medicul poate fi nevoit sa efectueze atat o incizie - un drenaj. Alte masuri care v-ar putea fi recomandate, mai conventionale, ar fi: frezarea dintelui afectat pentru a reduce aria de contact cu dintele sanatos in timpul muscaturii, dar si clatiri cu apa caldut si sarata. Acestea din urma au un puternic efect antiseptic si favorizeaza drenajul! In egala masura, radiografierea zonei afectate va poate fi recomandata de catre medicul d-voastra stomatolog.

Acum, medicul d-voastra stomatolog va cauta sa va scape de punga parodontala prin drenarea puroiului, astfel eliberandu-va de dureri, cel putin. Or, aceasta drenare se poate efectua si prin puncturarea dintelui cu o sonda. Totusi, daca puroiul nu poate fi controlat si drenat complet, medicul stomatolog va poate prescrie antibiotice, pe care d-voastra, ca pacient, va trebui sa vi le administrati pret de cateva zile. De asemeni, s-ar putea sa aveti nevoie de medicamente care sa contina paracetamol sau ibupofren, respectiv pana ce veti consulta un parodontolog.

Antibioticele comporta o valoare secundara in procesul de drenare a unui abces parodontal. Totusi, in caz de infectie severa, antibioticele sunt mai mult decat recomandate, mai ales daca prezentati: tumefiere faciala, celulita ivita brusc la nivelul fetei si gatului, deranj sistemic si temperatura. Mai mult, de vreme ce punga parodontala implica in mod frecvent bacteriile anaerobe, sau care nu consuma oxigen, antibiotice diverse – cazurile: amoxicilinei, clindamicinei si al metronidazolului – va pot fi recomandate de catre medicul dentist, respectiv in urma unei prelevari de cultura purulenta. Exceptie ar face penicilina, insa, care ar prezenta un grad ridicat de risc, mai ales in caz de sarcina si/sau de alaptare.

Uneori, in cazuri de extrema urgenta, atat paracetamolul, cat si ibuprofenul, ca si compusi, pot fi luati impreuna, in medicamentele care ii contin, respectiv pana ce criza nevralgica se va fi estompat. Mai mult, chiar daca durerea s-a estompat prin acea drenare de urgenta, tot veti avea nevoie de o interventie pe canal ca sa vi se indeparteze tesutul mortificat. In cele din urma, parodontologul d-voastra va curata buzunarasul, si va netezi suprafetele coroanei dentare a dintelui bolnav astfel incat sa incurajeze gingia sa se reetanseizeze de coroana, iar buzunarasele sa dispara cu totul. Astfel, orice sansa la o noua punga parodontala sunt, practic, nule. In caz de recurenta frecventa, aceasa afectiune trebuie examinata si de catre un chirurg oro-maxilo-facial, care ar putea trece la remodelarea intregii gingii problematice din gura d-voastra.

Pe de alta parte, daca punga parodontala este tratata din timp si cu eficienta maxima, complicatiile pot fi inexistente. In caz contrar si foarte rar, insa, pot aparea noi afectiuni de genul:

  • chist dentar

  • osteomielita – o infectie a osului invecinat

  • infectarea bazei limbii, care va poate pune viata in pericol daca se raspandeste la: fata, gat si/sau la creier

  • sinuzita – raspandirea infectiei in sinusul alatural, in osul maxilo-facial

  • tromboza de sinus cavernos – infectarea si ingrosarea unui vas de sange cerebral si capturarea acestuia in regiunea sinusala

Cine este susceptibil?

Punga parodontala este o caracteristica a populatiei adulte, trecute de 40 de ani, dar s-au mai raportat asemenea cazuri si la copii. Or, categoriile cele mai susceptibile de a fi afectate de punga parodontala sunt mai ales cele slabite imunitar si/sau care urmeaza un tratament pentru vreo afectiune cronica, si anume: diabeticii, bolnavii de HIV/SIDA, bolnavii care urmeaza chimioterapie, bolnavii carora le-a fost rezecata splina, persoanele care iau steroizi, dar si bolnavii cu anemie cu celule - secera. Fumatorii sunt o alta categorie de risc.

In concluzie, un abces dentar poate cauza nevralgii dentare si alte simptoame. Iar, daca d-voastra, pacientii, suspectati ca ati avea o astfel de punga parodontala, recomandarea noastra este sa consultati medicul stomatolog cat mai curand!

Articole similare: 

Articolul a fost util? Am aprecia daca l-ai promova in retelele de socializare. De asemenea asteptam comentariile tale!

Ne gasesti pe:

urmareste netdent pe twitterurmareste netdent pe googleurmareste netdent pe facebook

Ultimele comentarii

  • Dr Cosmin-Marian Cir... said More
    Buna seara. Cantitatea maxima de anestezic administrat depinde de tipul anestezicului folosit. In ansamblu volumul folosit in cazul dvs este destul de...
  • andreea nagy said More
    Buna seara! Imi poate spune cineva,cate anestezii se pot face intr-o zi? Si daca este normal sa se faca 8 anestezii dentare (sau 8 intepaturi) intr-o...
Creeaza cont sau acceseaza situl folosind una dintre retelele de socializare de mai jos

Te rugam sa te autentifici folosind una dintre retelele de socializare: