Sinusul maxilar este o cavitate localiata in corpul osului maxilar. Este si cel mai mare dintre sinusurile paranazale si se scurge in meatul mijlociu al nasului. Sinusul maxilar se prezinta la nasterea unei fiinte umane sub forma de celule aeriene si se dezvolta de-a lungul perioadei copilariei.
Cat despre segmentarea unui sinus maxilar, acesta poate prezenta trei recesiuni: una alveolara orientata in jos si legata strict de procesul maxilei; una zigomatica, orientata lateral si legata de osul zigomatic, si una infra-orbitala, orientata superior si legata de procesul suprafetei orbitale a maxilei.
Asadar, peretele median din sinusul maxilar este compus mai ales din cartilaj, iar ostia pentru drenaj este localizata ceva mai sus, pe acelasi perete, si se deschide intr-un hiat semilunar pe laterala cavitatii nazale. Or, din punctul de vedere al pozitiei capului, dar si al gravitatiei, sinusul maxilar nu poate fi drenat daca pacientul sta cu capul drept, in caz de urgente chirurgicale. Mai departe, marimea sinusului maxilar depinde foarte mult de cea a craniului si chiar de cele doua parti ale aceluiasi craniu!
Baza nazala sau perete nezal, in schimb, prezinta, in osul dezarticulat, o apertura/deschizatura mare si neregulata ca forma, care comunica cu cavitatea nazala. Or, in craniul articulat al omului, aceasta apertura este redusa mult in dimensiune de catre urmatoarele elemente:
procesul uncinat al osului etmoid
procesul etmoidal al conchei inferioare nazale
zona verticala a boltei palatine
o mica zona a glandei lacrimale
Intr-o radiografie dentara obisnuita, se pot observa foarte clar delimitarile sinusului maxilar, respectiv deasupra premolarului secundar si molarului primar, la nivelul maxilarului. Or, in absenta premolarului secundar si a molarului primar, sinusul maxilar poate deveni pneumatizat si expandat/extins inspre varful procesului alveolar, adica inspre zona unde osul dintelui intalneste gingia. Cat priveste baza sinusului maxilar, aceasta este formata de catre procesul alveolar al maxilei. Si, daca sinusul maxilar este de marime medie, atunci acesta se situeaza la nivel cu baza nazala; daca este mai mare, sinusul maxilar in cauza poate ajunge chiar sub acest nivel.
Semne si simptome ...
Tumefierea, aplatizarea malara, amortirea faciala dedesubtul orbitei, masticatie alterata si oftalmoplegia / slabirea vederii – toate sunt semne si simptome ale nefunctionarii optime a sinusului maxilar.
Prognoza fracturilor de tripod / complex malar este una favorabila, in general. Insa, in unele cazuri, chirurgia poate fi unica solutie pentru a corecta asimetria faciala. Iar, in alte cazuri, de recurenta / recidiva, reoperarea locului poate fi foarte necesara.
Patologie ...
Sinuzita, ca afectiune generala a sinusurilor, este prezenta si la sinusul maxilar, manifestandu-se prin simptome precum: migrene in zona sinuzala afectata, excretii nazale sau faringeale urat mirositoare, febrilitate si slabiciune generala in corp. De asemeni, epiderma / pielea de suprafata poate deveni: sensibila la atingere, usor calda sau fierbinte si/sau de-a dreptul inrosita din cauza procesului inflamatoriu care se desfasoara acolo! Iar, la radiografiere, zona sinusului maxilar, de pilda, poate aparea opaca spre deosebire de aspectul translucent, normal, al zonei. Din nou, aspectul opac poate fi cauzat de retinerile masive de mucus.
Sinuzita maxilara se prezinta drept o afectiune destul de comuna pentru sinusul maxilar implicat, mai ales din cauza relatiei anatomice stranse dintre sinusul frontal, cel etmoidal anterior si, bineinteles, dintii maxilari. Astfel, se favorizeaza raspandirea infectiei in sinusul maxilar.
Afectiunea acuta a sinusului maxilar poate fi asociata in mod direct cu oscilatia nivelurilor de aer si lichid care, atunci cand se manifesta, reprezinta o marca a sinuzitei cronice, de pilda.
Cu toate acestea, este foarte important de retinut faptul ca multi pacienti cu sinuzita acuta nu vor prezenta niveluri oscilante de aer si lichid. Or, sinuzita acuta mai poate manifesta si o forma „spumanta”. Iar, in unele cazuri rare, aceasta boala din sinusul maxilar poate deveni agresiva erodand osul. Si, cat priveste secretiile, chisturile de mucus sunt foarte obisnuite in astfel de cazuri, iar formarea polipilor, mai rare.
Acum, cat priveste diagnosticarea, stimati pacienti, ar fi foarte indicat ca sa-i solicitati medicului d-voastra stomatolog una de tip diferentiat, mai ales ca simptomele pot fi inselatoare. Cu alte cuvinte, sinuzita sinusului maxilar poate fi confundata usor cu o nevralgie infectioasa dentara. Mai mult, drenajul nu poate fi efectuat cu usurinta tocmai din cauza orificiului sinusal de drenare care se afla aproape de plafonul sinusului maxilar. Si, de aici, sinusul maxilar poate fi infectat cu si mai mare usurinta; un drenaj efectuat incorect si/sau incomplet duce la asa ceva. Sinusul maxilar se poate scurge inclusiv direct in gura printr-o deschizatura anormala, sau fistula craniana, fapt care reprezinta un risc special, mai ales dupa o extractie dentara.
Tratarea sinuzitei maxilare ...
In mod traditional, sinuzita maxilara acuta se trateaza medicamentos, respectiv printr-un antibiotic cefalosporic cu spectru larg, pentru o perioada de cel putin 10 zile. Acel antibiotic va fi rezistent la beta-lactamaza din sinusul maxilar problematic.
Studiile de specialitate din ultimii ani, au demonstrat ca, in cazul sinuzitei maxilare cronice, infectia din sinusul maxilar provine, de fapt, din mucusul nazal, si nu din tesutul nazal sau maxilar; zone tintite de tratamentele medicamentoase pentru sinuzita maxilara cronica, de obicei.
Si tratarea chirurgicala a sinuzitei maxilare cronice s-a schimbat radical! De exemplu, in loc sa se mai rezece / indeparteze tesutul inflamat, se va indeparta mucoasa infectata cu toxine de la celulele scuamoase, astfel lasand zona afectata sa se vindece. Altfel, mucoasa care ar fi ramas, precum in cazurile chirurgicale maxilo-oro-faciale precedente, ar fi insemnat recidivarea sinuzitei cronice si... alte complicatii.
Operatiile de genul acesta se realizeaza „la micron” si cu maxima grija pentru cauzalitate si efect, pentru relatiile si procesele interdependente ale zonei vizate pentru operare, iar riscurile sunt minimale.
In concluzie, scopul final al oricarei interventii chirurgicale de acest tip este acela de a largi ostia peretilor cavitatii nazale, si de a permite un drenaj mai bun, iar recidiva infectarii sa nu mai aiba loc. Asadar, va puteti increde in noile tehnici si tehnologii din domeniu, stimati pacienti!
Riscul carcinomului sinusal maxilar ...
Sinusurile maxilare sunt doar un sub-set al sinusurilor paranazale si pot fi considerate drept niste cavitati dedesubtul obrajilor si pe lateralele nasului. Astfel, sinusurile maxilare constituie si cea mai obisnuita locatie unde se poate dezvolta cancerul sinusului paranazal.
Odata cu varsta, sinusul maxilar in crestere poate incepe sa inconjoare radacinile dintilor maxilarului posterior, si se pot extinde pana in osul zigomatic. Iar, daca acei dinti ai maxilarului posterior se pierd, sinusul maxilar se poate extinde si mai mult, subtiind astfel baza procesului alveolar pana ce doar o fasie de os subtire mai ramane in loc.
Persoanele care au fost expuse la: iperita sau „gaz mustar” - industria militara -, uleiuri izopropilice, hidrocarburi volatile, nichel – industria tamplariei si a mineritului - si crom – industria prelucrarii pielii – s.a.m.d., prezinta un risc crescut de cancer la sinusul maxilar, de asemenea. Mai mult, sinusul maxilar este in pericol de a dezvolta o forma de cancer inclusiv din cauza unor chimicale cu radioactivitate prelungita. Cat priveste fundalul patologiei generale a pacientului, sinuzita cronica poate, si ea, sa adauge la potentialul de risc cancerigen pentru sinusul maxilar. Or, tabacul si consumarea sa prin fumat, de pilda, isi aduce aportul nefast in ceea ce priveste sinusul maxilar si poate genera cea mai comuna forma de cancer sinusal: carcinomul scuamos.
Cancerul in 2aza incipienta, in sinusul maxilar, poate crea senzatia de amortire a obrajilor sau alte simptome similare infectiilor precum sinuzita. Totusi, o diagnosticare si tratare la timpul potrivit maresc simtitor sansele de supravietuire ale pacientului. Astfel ca, este foarte important ca sa nu neglijati simptomele potentiale, mai ales daca ati fost expusi agentilor externi anterior mentionati.
Desi cancerul de sinus maxilar este una dintre cele mai obisnuite forme de cancer de sinus paranazal, ramane destul de rar. Or, in acest context, consultarea unei intregi echipe de medici specializati pare a fi cea mai potrivita masura pe care o puteti lua.
In functie de tipul si stadiul tumorilor, cancerele de sinus maxilar sunt tratabile prin radioterapie sau chirurgie, de obicei. Dar, in cazuri avansate / severe, oncologii care va examineaza vor opta pentru chimioterapie, insa. Or, tesuturile din sinusul maxilar, fiind puternic vascularizate, prezinta cel mai dificil scenariu chirurgical, si anume: sangerarea abundenta. Iar, tocmai din aceasta cauza s-au si dezvoltat tehnici noi si inovatoare de chirurgie maxilo-oro-faciala, de care puteti fi siguri ca ofera rezultatul scontat pentru d-voastra, ca pacienti.
Carcinomul sinusului maxilar poate invada, si acesta, bolta palatina si cauza dureri dentare, precum poate si bloca ductul nazo-lacrimal. Diseminarea acestei tumori in orbita ochiului cauzeaza proptoza. In mod incurajator, studiile de la Centrul Oncologic Stanford au demonstrat ca veti raspunde mai bine la tratament daca va opriti din fumat atat in timpul, cat si dupa terapie.
Sinusul maxilar - importanta practica ...
Cunoasterea formei si pozitiei sinusul maxilar sunt importante pentru extractia unui dinte aflat in vecinatatea sa. Problemele pot fi usor evitate daca inainte de extractia unui dinte sinusal se face o radiografie. Daca dupa extractia dentara exista o deschidere a sinusului acesta se poate inchide relativ usor. In anumite situatii poate fi solicitat un medic chirurg buco-maxilo-facial.
Daca dorim sa avem implanturi dentare dar nu avem suficient os pentru ca sinusul maxilar este foarte voluminos atunci vom avea nevoie de interventia chirurgicala numita sinus lifting. Este o interventie de rutina ce poate fi efectuata in aceeasi sedinta sau intr-o sedinta premergatoare inserari implantului dentar.
Descoperirea sinusului maxilar ...
Sinusul maxilar a fost descoperit pentru si ilustrat pentru prima data chiar de catre faimosul Leonardo da Vinci, in secolul al XV-lea. Insa, sinusul maxilar a fost apreciat la justa sa valoare anatomica si fiziologica in 1651, respectiv de catre Nathaniel Highmore, un chirurg si anatomist englez.