Stomatita – prezentare si tratare

stomatitaStomatita, in detaliu, se refera la procesul inflamatoriu care afecteaza membranele mucoase ale gurii si buzelor pacientului, cu sau fara ulceratii. Si, intr-un sens mai larg, aceasta poate prezenta o multitudine de cauze si aparente / simptome.

Definitie, localizare si simptome

Din punct de vedere etimologic, "stomatita" provine din "stoma", care, in greaca veche, inseamna "gura". Si, prin extensie, intelegem: "boala gurii". Acum, stomatita, dupa cum este aceasta definita de catre marea majoritate a dictionarelor medicale, reprezinta inflamatia cavitatii bucale. Totusi, aceasta poate prezenta mai multe cauze si simptome. Astfel ca, unele dintre acestea sunt:

a) comune – infectii cu HSV-1, deficiente nutritionale, reactii alergice, chimioterapii, radioterapii etc., dar si

b) speciale – infectii cu HIV/SIDA

Atunci cand inflamatia apare la nivelul: gingiilor, a fetelor interne ale obrajilor sau a limbii, adica la cel al cavitatii bucale, per ansamblu, uneori se poate aplica termenul de "gingivitostomatita". Acesta este doar unul dintre termeni, desi se mai foloseste ca sinonim si "herpes gingival".

Cauzele comune

Malnutritia, sau consumul alimentar nepropice, sau malabsorbtia - absorbtia nutrientelor in corp sub nivelul optim -, poate conduce la cateva stari de deficienta nutritionala. Or, per ansamblu, acestea pot influenta aparitia stomatitei. De exemplu, deficientele de: fier, vitamina B2 / riboflavina, vitamina B3 / niacina, vitamina B6 / pyridoxina, vitamina B9 / acid folic, vitamina B12 / cobalamina, pot conduce, si acestea, la stomatita. Iar, in acest caz, fierul este atat de necesar inmultirii si regenerarii celulelor, incat daca nici acesta nu se mai prezinta in cantitati optime, atunci si celulele epiteliale bucale / ale gurii pot suferi.

Mai mult, stomatita mai poate fi cauza de chimioterapie sau de radioterapia zonei oro-faringeale. De asemeni, din punctul de vedere al sinonimiei, se mai foloseste si termenul de "mucozita", numai ca aceasta poate aparea inclusiv in tractul gastro-intestinal.

Tipurile de stomatita

Stomatita aftoasa recurenta / SAR, ca varianta cel mai cunoscuta, este aparenta recurenta a ulceratiilor bucale la indivizi sanatosi, pe plan general. Cauza ei nu este pe deplin inteleasa, dar se presupune faptul ca aceasta afectiune reprezinta un raspuns imunitar mediat de o celula in forma de "T". Iar, acesta, la randu-i, ar fi declansat de o sumedenie de alti factori.

Cat priveste modul de dezvoltare al acestui tip de stomatita, avem ulceratiile individuale, sau aftele, care reapar periodic si se vindeca complet. Totusi, in cazul formelor severe ale afectiunii, acestea pot aparea si in alte parti ale gurii. Si asta inca inainte de a disparea cele vechi! Iar aici, simptomele variaza de la o stare usoara de jena pe zona afectata, si mergand pana la incapacitarea pacientului in actul: aglutinarii / inghitirii, deglutitiei si al vorbirii. Iar, desigur, formele severe pot cauza pierderi in greutate la alti pacienti.

Din nou, ulceratia aceasta, altfel cunoscuta ca ulceratie aftoasa, se prezinta sub forma unei pustule albicioase sau galbene cu "inel" extern, rosiatic. Ulceratia cu pricina se mai poate prezenta chiar ca un grup, in special pe mucoasa bucala, limba sau pe suprafata ventrala a buzelor.

Tratament nu exista pentru stomatita aftoasa, iar terapiile tintesc doar atenuarea durerii, reducand inflamatia si promovand vindecarea ulceratiilor. Totusi, nu exista dovezi suficiente in favoarea eficientei vreunui tratament in aceasta directie.

Din punct de vedere statistic, stomatita aftoasa reprezinta una dintre cele mai ordinare, sau obisnuite, afectiuni ale zonei bucale si se considera ca ar afecta 20% din populatia generala din Statele Unite.

Inflamatia colturilor buzelor, ca al doilea mare tip de stomatita, este cunoscuta si ca "stomatita angulara" sau "cheilita angulara". Or, la copii, o cauza frecventa pentru aceasta o reprezinta autolingerea repetata a buzelor. Iar, la adulti, poate fi un semn al unei deficiente de fier sau de vitamina B, respectiv indici ai malnutritiei / boala lui Coeliac. De asemeni, cheilita angulara poate fi cauzata si de "suprainclestarea" mandibulelor pacientului, respectiv din cauza "tocirii" dintilor. In acest caz, pielea se pliaza in jurul unghiului gurii umezite constant de saliva, care favorizeaza infectarea, mai ales cu bacteria Candida albicans, dar si cu alte specii. Stomatita angulara in 90% dintre cazuri, este asociata cu o infectare de tip Candida, fiind si cea mai obisnuita forma de candidiaza orala.

Acum, la cheilita angulara, tratamentul consta in administrarea de agenti antifungi, in genere. Si, o alta varianta a tratarii acestui tip de stomatita ar fi ca stomatologul sa corecteze relatia mandibula – proteze si aparate dentare. De altfel, stomatita angulara apare adesea la pacientii cu danturi / proteze dentare uzate.

Stomatita herpetica, ca al treilea mare tip, prezinta pustule destul dedureroase, si de relativa durata – intre 5 si 10 zile respectiv care pot recidiva. Or, despre virusul herpetic, HSV-1, care si declanseaza acest herpes bucal, puteti citi si in: Herpesul bucal - Patologie si tratare.

Stomatita alergica de contact, sau "gingivitostomatita alergica", este cel de-al patrulea tip, ca ocurenta. In esenta, este o reactie de hipersensibilitate de grad IV. Cat priveste simptomatologia, stomatita alergica de contact poate fi relativ usor confundata cu o iritatie fizica cronica; poate fi usturatoare sau dureroasa. Mai mult, aceasta apare la indivizii susceptibili la reactii atunci cand agentii alergeni penetreaza pielea sau mucoasa bucala. In acest sens, au si fost identificati alergenii respectivi, si anume: balsamul de Peru, peppermint-ul, cinamaldehida, pyrofosfatii, citratul de zinc, monomerii liber-acrilici, lauril-sulfatul de sodiu, nichelul, mercurul si aurul. Or, acestia se pot regasi in mai multe dintre produsele alimentare si de igiena orala de pe piata, precum: guma de mestecat, pasta de dinti, apa de gura, danturile retractabile, aparatele dentare, filling-uri etc.

Acum, alergenii acestia se combina cu proteine epiteliale, care prolifereaza prin fel si felurite combinatii si reactii. Si, cat priveste ocurenta acestui tip de stomatita, aflam ca el este mai putin obisnuit decat altele. Iar asta se intampla deoarece cavitatea bucala beneficiaza de o secretie salivara optima, care spala antigenii si actioneaza precum o veritabila bariera.

Astfel, mucoasa orala este si mai vasculara, adica are un flux sanguin mai bun decat pielea; orice tip de antigen este indepartat

mai rapid din zona. Si, in sfarsit, este prezenta mult mai putina cheratina in mucoasa orala, insemnand ca nu se vor forma alti agenti alergeni. Sau ca se vor forma foarte greu.

Stomatita migratorie, sau stomatita "geografica", ca al cincilea tip, reprezinta o prezentare atipica a conditiei respectivei cavitati bucale, mai ales a limbii, care se arata precum o suprafata asemanatoare unei harti. Iar, pe acea "harta", papilele gustative pot "migra". Mai exact, fenomenul depapilarii poate "migra".

In stomatita migratorie, si alte locatii mucozale ale gurii – cazurile: suprafetei ventrale a limbii, mucoasei bucale, mucoasei labiale, palatelor gurii – pot fi afectate de leziuni identice. De regula, aceste leziuni apar ca o completare a celor de pe limba geografica".

"Cheratoza palatala a fumatorului" – un al saselea tip de stomatita, dar de forma grava de aceasta data -, apare indeosebi la fumatorii "inveterati", respectiv la cei de pipa. In asemenea cazuri, palata apare uscata, crapata si albicioasa din pricina cheratozei. Si, pe langa aceste simptome, glandele salivare par a fi mai mici decat in mod normal. Cu toate acestea, simptomele pot disparea daca pacientul se opreste din fumat pipa.

Stomatita cronic-ulcerativa, cel de-al saptelea tip, este o afectiune destul de recent descoperita. Or, aceasta prezinta trasaturi imunopatologice specifice, si anume: erodare si ulceratie dureroasa, cu posibilitate de remisie si recidiva. Cat priveste locatia acestei forme de stomatita, aceasta se regaseste pe suprafetele interne ale obrajilor / mucoasa bucala, si pe gingii.

Celalalt tip de ulceratie, respectiv cel de-al optulea, este cel de tip febril. Iar acesta se manifesta prin aparitia unor pustule pline cu lichid, respectiv pe sau in jurul buzei. Aceasta se formeaza rareori pe gingii sau pe palata "moale", superioara. Iar, la finalul ciclului lor, pustulele se acopera cu o crusta care trebuie lasata sa se vindece, dar sa fie si tratata cu mixturi mentolate.

Iritatia gurii = stomatita?!

Iritatia gurii, care nu trebuie neaparat sa fie vreo forma de stomatita, poate fi cauzata si de factori precum:

  • muscarea obrajilor, limbii sau buzei;
  • mestecatul de tabac;
  • oparirea cu un aliment sau cu o bautura fierbinte;
  • gingivita sau alt tip de infectie bucala;
  • hipersensibilizarea zonei la alimente sau medicamente;
  • afectarea autoimunitara, dar necontagioasa, precum in caz de: lupus, boala lui Crohn sau boala lui Behce;
  • chimioterapie, radioterapie, antibiotice, medicatie pentru artrita reumatoida sau pentru epilepsie.

Articole similare: 

Articolul a fost util? Am aprecia daca l-ai promova in retelele de socializare. De asemenea asteptam comentariile tale!

Ne gasesti pe:

urmareste netdent pe twitterurmareste netdent pe googleurmareste netdent pe facebook

Ultimele comentarii

  • Dr Cosmin-Marian Cir... said More
    Buna seara. Cantitatea maxima de anestezic administrat depinde de tipul anestezicului folosit. In ansamblu volumul folosit in cazul dvs este destul de...
  • andreea nagy said More
    Buna seara! Imi poate spune cineva,cate anestezii se pot face intr-o zi? Si daca este normal sa se faca 8 anestezii dentare (sau 8 intepaturi) intr-o...
Creeaza cont sau acceseaza situl folosind una dintre retelele de socializare de mai jos

Te rugam sa te autentifici folosind una dintre retelele de socializare: