Descopera Secretele unei Alimentatii Corecte pentru Dinti Sanatosi la Copii

Rezistenta smaltului dentar fata de carie este conditionata, printre altele, de structura sa. Alimentatia copilului, dar si a mamei in timpul sarcinii, joaca un rol important asupra sanatatii dintilor si a gingiilor. Instalarea unor afectiuni metabolice produse de o alimentatie dezechilibrata a copilului poate avea repercursiuni asupra mugurilor dentari atat pentru dintii de lapte cat si pentru cei definitivi.

Alimentatia copilului este indicat a se face cu alimente ce au proprietati chimice si fizice optime. Unele produse din dieta noastra pot fi foarte acide modificand pH-ul din placa bacteriana si a salivei in timp scurt. Daca aceste produse sunt consumate frecvent vor rezulta eroziunile acide ale smaltului. Lamaile, merele, portocalele, sucurile din fructe consumate in exces sunt suficient de acide pentru a determina demineralizarea smaltului cu posibila aparitie a cariei dentare.

Daca apare aceasta situatie evolutia este in doua directii:
- corectarea alimentatiei copilului cu o dieta optima, echilibrata va face ca aceste produse sa nu influenteze negativ smaltului dentar;
- daca nu se regleaza alimentatia copilului se pot produce carii sau eroziuni ale smaltului dentar.

Calciul in alimentatia copilului ...

Hidroxiapatita din structura smaltului are Ca si Fosfor. In dintii permanenti raportul Ca/P=2/1 . In dintii temporari concentratia Fluorului este mai scazuta de aceea dintii de lapte au o vulnerabilitate si o susceptibilitate mai mare la carii. Absortia Ca este favorizata de : vit D, vit A, vit C, Fe, Mg, Mn.

Scade absortia Ca:

• acidul oxalic (spanac, sfecla, tomate, smochine);
• acidul fitic (cereale, coaja semintelor);
• dieta bogata in lipide.

Doza zilnica recomandata de Ca in alimentatia copilului:

• copii 500-800 mg/zi;
• adolescenti 1100-1200 mg/zi;
• adulti 1000 mg/zi;
• gravide 1500 mg/zi.

Surse de Ca in alimentatia copilul:

• laptele, branzeturile ~ 75 % necesarul zilnic;
• lapte de vaca/iaurt 125 mg Ca (mg%);
• branza de vaci 180;
• branza telemea 390; cascaval 800;
• patrunjel 300 (absorbtie>50%);
• alune 240;
• galbenus de ou 150;
• smochine 170;
• varza, broccoli;
• stridii;
• somon, conserve de peste;
• soia;
• fasole boabe;
• migdale;
• apele minerale : concentratii cuprinse intre ~340 mg/l si ~350 mg/l.

Fosforul in alimentatia copilului ...

Al II lea element in ceea ce priveste abundenta in tesuturile umane: 500 – 800 g P - 85% in cristalele din oase si dinti iar 15% in celulele organismului si lichid extracelular. Majoritate fosforului se absoarbe ca fosfat organic. Se absoarbe de 2 ori mai rapid decat Ca. Fosforul se gaseste mai putin in smalt, 6-8%, si mai mult in dentina, 13,8-17%.

Doza zilnica recomandata pentru alimentatia copilului este de 450-800 mg/zi, adolescenti 1000-1100 mg/zi, adulti 1000 mg/zi.

Surse alimentare:

• 70 % lapte, carne, peste, oua;
• 20 % cereale, legume;
• 10 % fructe;
• nuci, cereale integrale, fasoale boabe;
• branza de burduf 650;
• cascaval 510;
• galbenus de ou 500;
• ficat 325;
• fasole boabe 300;
• uci 350;
• migdale 465.

Fluorul in alimentatia copilului si importanta lui in prevenirea cariei dentare ...

Fluorul este oligoelementul esential in prevenirea cariilor dentare. Placenta actioneaza ca o bariera pentru fluorul plasmatic matern deoarece nivelul fetal al acestuia este cu mult sub cel matern. De aceea, unii cercetatori considera ca administrarea de preparate medicamentoase cu fluor la femeile gravide nu aduce un beneficiu important pentru prevenirea cariilor dentare la copil. Fluorapatita, ce rezulta prin legarea fluorului de apatita din smalt, este greu solubila in mediu acid si de aceea mai rezistenta la procesul carios.

Fluorul se depune la nivelul dintilorin doua etape:

• in stadiul de dezvoltare preeruptiva adintilor;
• dupa eruptia dentara pe suprafata smaltului.

Fluorul din paste de dinti sau alimente va penetra smaltul demineralizat al leziunilor carioase incipiente - petele albe cretoase. Smaltul astfel tratat va depozita de 10 ori mai mult fluor decat smaltul necariat, incetinind procesele carioase. De multe ori vor apare zone ramforsate de malt, de culoare bruna.
Dentina contine concentratii de 2-3 ori mai mari de fluor decat smaltul. In dentina concentratia este mai mare in apropiere de camera pulpara.

Fluorul in saliva :

• inhiba demineralizarea prin inhabarea unor enzime cu rol in demineralizarea smaltului si dentinei;
• favorizeaza mineralizarea leziunilor existente ( de 10 ori mai mult decat smaltul adiacent indemn).

Fluorul are doza zilnica recomandata:

• pentru copii (1-8 ani) 0,8 mg – 1 mg/zi;
• pentru adolescenti 2-3 mg/zi;
• iar pentru adulti 3-4 mg/zi.

Surse:

• 8 pahare de apa pe zi (c% de 1 mg/dm3 ) asigura 0,2 mg F;
• pestele de apa sarata contine mult mai mult fluor decat cel de apa dulce;
• fructe de mare;
• ficat de vita.

Alimente cu bogat continut de flour sunt: pestele proaspat precum macroul si somonul, crustaceele , scoicile pot asigura 1,6 mg F in timp ce pestele conservat (sardine, somon) poate contine pana la 7-10 mg F. De astfel concentratul de proteine de peste contine 100 mg F si este obtinut din cod.

Fluorul este microelementul esential in dezvoltarea optima a dintilor. Concentratii mari de fluor in saliva administrat prin aplicatii locale duc la substituirea ionului hidroxil din reteaua hidroxiapatitei (din structura smaltului) cu ionul de fluor rezultand fluorapatita care se fixeaza ferm si ireversibil de smalt, astfel creste rezistenta smaltului la atacul acizilor. Fluorul previne apartia cariilor prin cresterea rezistentei dintelui, iar fosfatul previne extinderea cariei limitand substratul pe baza caruia se dezvolta microorganismele placii bacteriene.

Fluorul si fosfatul prezente impreuna in dieta zilnica reduc numarul de carii cu pana la 87%.

Mijloacele de prevenire a cariei dentare sunt:

• imbunatatirea igienei orale (folosind ata dentara, pasta de dinti si apa de gura fluorurata);
• cresterea imunitatii salivare (administrare de paste ce imbunatatesc continutul salivar);
• corectarea obiceiurilor alimentare vicioase (prin reducerea ingestiei de alimente ce contin zahar);
• guma de mestecat cu xilitol;
• controale periodice la medicul dentist si/sau igienist dentar;
• fluorizarea apei potabille cu concentratii de 0,8mg-1,2 mg/dm3;
• fluorizarea alimentelor (faina, lapte, sare, paine);
• fluorizari topice realizate periodic de catre medicul dentist sau de catre igienist dentar (fluorura de staniu).

Alimentatia copilui si proprietatile cariogene ale alimentelor ...

Produse cariogene din alimentatia copilului:

• fructe uscate;
• sucuri de fructe cu adaos de zahar;
• bauturile carbogasoase;
• ceaiuri indulcite;
• deserturi;
• prajituri;
• bomboane
• produse lactate indulcite cu fructoza;
• ciocolata'
• caramelele, jeleurile,rahatul.

Produse potential cariogene din alimentatia copilului:

• biscuitii;
• covrigeii;
• fulgi de cartofi;
• mierea de albine;
• zahar brun;
• cartofi prajiti;
• fursecuri.

Alimente anticariogene din alimentatia copilului:

• xilitol din guma de mestecat;
• branzeturi (branza Cheddar, Schwitzer);
• proteine din oua, carne, peste;
• legumele;
• indulcitori sintetici (zaharina, ciclamat, aspartam);
• fructele de mare.

Alimentele cariostatice din alimentatia copilului:

• nuci;
• tarate de ovaz si orz.

Cavitatea orala este „o oglinda" a starii de sanatate a organismului, astfel chirurgul Dr. C. Everett Koop afirma „fara santatea cavitatii bucale, nu te poti considera un om sanatos".