Anatomia dintelui

anatomia-dintelui-2Dintele, impreuna cu aparatul sau de sustinere numit parodontiu, constituie o unitate morfologica si functionala, pe care o numim organ dentar sau odonton.
Din punct de vedere anatomic dintele are doua regiuni:
a) coroana care este acea partea a dintelui ce contribuie la masticatie (triturare) , fonatie , iar in zona anterioara a arcadelor dentare la fizionomie ;
b) radacina, ce reprezinta partea dintelui inclusa in os ;
Dintele este format dintr-o parte dura, care cuprinde smaltul, dentina, cementul si o parte de tesut moale, pulpa dentara, situata in interiorul partii dure, intr-o cavitate ce formeaza camera pulpara si canalul radicular.

Coroana dentara

Anatomic este portiunea dintelui din afara osului, acoperita de smalt, vizibila in cavitatea bucala. Prezinta o suprafata functioala numita margine incizala sau ocluzala care vine in contact cu dintii antagonisti si o parte gingivala denumita marginea cervicala, unde coroana se continua cu radacina;

Forma coroanei dentare poate fi asemanatoare cu diferite corpuri geometrice: piramide, prisme, cuburi, etc. In sens vertical coroana este de aproape doua ori mai mica decat radacina. Orice coroana dentara prezinta patru, respectiv cinci fete care au fost denumite dupa directia lor de orientare fata de anumite planuri, linii sau formatiuni anatomice ale cavitatii bucale.

Astfel, deosebim urmatoarele fete:

  1. vestibulare ( spre obraji );
  2. orale ( spre limba );
  3. meziale ( spre dintii din fata );
  4. distale ( spre dintii din spate );
  5. ocluzale ( fata care are contact de dintii opusi ).

anatomia-dintelui

Radacina dentara

Radacina este portiunea dintelui din interiorul osului acoperita de cement ce nu se poate observa decat pe radiografie sau atunci cand dintele este extras. Radacinile sunt aplatizate avand pe sectiune forma de piscot sau ovala. Pozitia meziala a radacinii este intotdeauna mai voluminoasa decat cea distala. Faptul se coreleaza cu volumul mai mare al coroanei in portiunea meziala.

Fiecare radacina are la interior un canal radicular, care uneste camera pulpara cu spatiul periapical. Radacinile turtite pot contine doua canale radiculare (premolarul 1 superior sau radacinile meziale ale molarilor inferiori).

Apexul

Reprezinta varful radacinii si este locul de comunicare al pulpei dentare cu tesuturile inconjuratoare ce contribuie la inervatia si mentinearea dintelui in alveola. Prezinta cel mai frecvent un orificiu la extremitatea distala a radacinii ,,foramenul apical'' sau multe orificii cu ramificatii canaliculare ce se unesc formand ,,delta apicala''.

Coletul

Reprezinta linia de separatie dintre coroana si radacina. Exista un colet anatomic, limita de unire a smaltului cu cementul si un colet clinic la nivelul insertiei gingiei pe dinte care nu intotdeauna coincide cu coletul anatomic. Coroana este alcatuita din smalt, dentina si camera pulpara, in schimb radacina este alcatuita din cement, dentina si canalul radicular.

Smaltul

Smaltul dentar este tesutul cu cel mai mare grad de mineralizare din organism, fiind in acelasi timp si singurul tesut de origine ectodermala, care se mineralizeaza. Smaltul dentar contine cantitati mari de calciu si este foarte dur. Prin smalt nu trec vase de sange si de aceea acesta nu se poate vindeca dupa ce este lezat. Unele parti ale dintelui sunt acoperite de zone foarte subtiri de smalt, cum sunt santurile si fosetele molarilor si premolarilor. Acest lucru face ca aici dintele sa fie mai putin aparat. Mai mult aceste zone sunt greu de igienizat iar placa si bucati alimentare se pot acumula si ramane mult timp in aceste zone. De aceea santurile si fosetele necesita sigilare imediat dupa aparitia dintilor pe arcade. Smaltul protejeaza zonele mai profunde ale dintelui: dentina si camera pulpara. Stratul de smalt este mai subtire la colet si mai gros la nivelul cuspizilor.

Dentina

Este structura organo-minerala care formeaza masa de baza a dintelui atat la coroana cat si la radacina. Dentina se formeaza toata viata, la fel ca si cementul in schimb smaltul se formeaza doar in perioada preeruptionala a dintelui. Dentina este in legatura directa cu nervul din interiorul dintelui. Nervul dentar este situat in "camera pulpara".

Camera pulpara

Camera pulpara este cavitatea cuprinsa in interiorul coroanei dintelui avand o forma asemanatoare coroanei si volumul de 4-5 ori mai mic. In dreptul cuspizilor ,camera pulpara prezinta proemintente numite coarne pulpare. Spre radacina, camera pulpara se continua cu canalul radicular, acesta se termina la varful radacinii prin foramenul apical. Ramificatiile mai mult sau mai putin evidente la nivelul apexului ale canalului radicular realizeaza delta apicala.

Camera pulpara este protejata la exterior de tesuturi dure dispuse astfel: la nivelul coroanei este acoperita de smalt la exterior si dentina la interior. La randul ei radacina este acoperita de: smalt la exterior si cement la interior. La nivelul cementului se insera ligamentele periodontale ce preiau fortele masticatorii. Fiecare ligament are doua capete: unul situat la nivelul cementului radicular iar celalat la nivelul osului alveolar.

Camera pulpara contine:
- nervii senzitivi - datorita lor se realizeaza coordonarea functiilor metabolismului local , reglarea fortelor de masticatie , si se produce durerea in momentul aparitiei leziunii carioase;
- vase de sange cu rol in aportul de substante nutritive; participa de asemena la aparea locala prin intermediul elementelor figurate (celule de apare) ;
- celule specifice - dintre acestea amintim odontoblastii ( formeaza dentina ), fibroblastii, etc;

Cementul

Cementul este un complex organomineral de origine mezenchimala care acopera radacina dintelui de la coletul anatomic la apexul lui, asigurand fixarea fibrelor periodontale. Este de culoare alb-galbuie si spre deosebire de smalt nu este lucios. Cementul are doua functii importante: inchiderea canaliculelor dentinare si fixarea fibrelor periodontale pe suprafata sa. Principala caracteristica fiziologica a cementului este depozitarea continua de noi starturi, spre deosebire de osul alveolar unde predomina, in conditii fiziologice si patologice, procese de rezorbtie.

Pulpa dentara

Pulpa dentara, cantonata in camera pulpara si canalele radiculare este un tesutul conjunctiv lax continand componente celulare, vasculare si nervoase. Ea se gaseste intr-o cavitate care se intinde de la coroana catre una sau mai multe radacini pentru a se lega de parodontiul profund la apexul dintilor. Aceasta cavitate exista la toti dintii umani permanenti si temporari. Imbolnavirea pulpei dentare este insotita de dureri puternice, care reclama interventia de urgenta a medicului stomatolog.

Functiile pulpei sunt:

  • de nutritie;
  • dentinogenetica (depunere de dentina secundara sau tertiara);
  • senzitiva;
  • defensiva(de aparare).

Parodontiul

Este un complex de tesuturi care participa la mentinerea si atasarea dintilor la osul alveolar. Costa considera parodontiul un complex morfo-functional biomecanic si homeostazic. Topografic, parodontiul prezinta doua zone distincte:
- parodontiul apical;
- parodontiul marginal.

Parodontiul este tesutul de sustinere al dintelui cuprins intre cement si osul alveolar din care fac parte fibrele ligamentare. El mentine dintele in alveola si transmite osului alveolar solicitarile mecanice prin intermediul fibrelor periodontale.

Alveola

Este cavitatea din osul maxilar in care sta radacina dintelui. Pentru fiecare radacina dentara exista cate o alveola. La cele doua maxilare pot exista intre 52-66 de alveole.

Procesul alveolar

Este o componenta a maxilarului si a mandibulei si are functia principala de sustinere a dintilor. Procesul alveolar a fost denumit os dentar pentru ca se dezvolta o data cu dintii si dispare o data cu acestia transformandu-se in creasta edentata. Procesul alveolar este format din tesut spongios, delimitat la exterior de o corticala alveolara externa, prevazuta cu numeroase orificii. Dimensiunea procesului alveolar variaza in functie de cele doua dentitii: temporara sau permanenta. Alveolele a doi dinti vecini sunt separate prin septuri interalveolare, in timp ce alveolele dintilor pluriradiculari sunt despartite de septuri interradiculare.

Articole similare: 

Articolul a fost util? Am aprecia daca l-ai promova in retelele de socializare. De asemenea asteptam comentariile tale!

Ne gasesti pe:

urmareste netdent pe twitterurmareste netdent pe googleurmareste netdent pe facebook

Ultimele comentarii

  • Dr Cosmin-Marian Cir... said More
    Buna seara. Cantitatea maxima de anestezic administrat depinde de tipul anestezicului folosit. In ansamblu volumul folosit in cazul dvs este destul de...
  • andreea nagy said More
    Buna seara! Imi poate spune cineva,cate anestezii se pot face intr-o zi? Si daca este normal sa se faca 8 anestezii dentare (sau 8 intepaturi) intr-o...
Creeaza cont sau acceseaza situl folosind una dintre retelele de socializare de mai jos

Te rugam sa te autentifici folosind una dintre retelele de socializare: