Medicina stomatologica actuala - Gura, inima si... cancerul?

medicina-stomatologicaMedicina stomatologica actuala si atletismul - o legatura aparent surprinzatoare, nu? Ei bine, regimul de antrenament al oricarui atlet - eventual olimpic! - este atat de intens incat o igiena orala corespunzatoare nu face parte din rutina acestuia, in general. Totusi, in decursul lui 2012, cercetari in domeniu au relevat faptul ca acest aspect este la fel de important ca si ... tenisii alergatorului in sine!

Astfel, studiul cu pricina de medicina stomatologica actuala, care a prevazut o simpla consultatie orala, dar sub auspiciile unei coroborari de date la nivel national, a implicat 302 atleti, din 25 de sporturi diferite, "recrutati" din Satul Atletilor 2012, din Londra, Marea Britanie. Cat priveste originea rasiala a acestora, majoritatea erau afroizi (din toata Africa), iar restul europizi si mongoloizi (din cele doua Americi si Eurasia).

55% dintre participanti au prezentat probleme legate de carii – fermentarea carbohidratilor din cavitatea bucala prin actiunea bacteriilor asupra mineralelor din dinti, pe care le descompun in acid lactic, dar doar cand aceste bacterii se afla in proximitatea placii dentare -, 75% legate de gingivita - afectiunea primara a gingiilor -, iar 15% parodontoza - o afectiune ireversibila a gingiilor.

Prof.-dr. Ian Needleman, din cadrul Institutului Dentar al Colegiului Londonez "Eastman", a fost coordonatorul studiului de medicina stomatologica, pe care l-a si publicat in paginile Jurnalului britanic de medicina sportiva.

"Este uimitor cum atatia atleti profesionisti – persoane care isi dedica foarte mult timp si energie in slefuirea abilitatilor fizice -, nu au suficient sprijin privind nevoile lor de sanatate orala desi acest fapt are un impact negativ asupra antrenamentului si performantei lor.", a declarat prof. Needleman.

Intr-adevar, aceasta performanta slaba, din cauza igienei orale deficitare, s-a si remarcat la peste 18% dintre atletii implicati in studiul respectiv de medicina stomatologica. Iar, teoria care s-a vehiculat pe marginea acestor rezultate, destul de serioase in privinta sanatatii orale a atletilor, a fost aceea ca ingerarea repetata de carbohidrati precum si antrenamentul asiduu – care ar scadea reactia imunitara! – ar fi stat la baza acestor probleme orale. Un alt aspect, tot legat de performanta, ar fi de ordin psihologic:

"Constatam impacturi psihologice de la: gingii sangerande, mirosuri neplacute si aspect neglijent.", a mai constatat prof. Needleman.

Gura si… inima

Cat priveste legatura dintre cavitatea bucala si cord, aceasta poate parea drept una evidenta in medicina stomatologica actuala, si anume: infectia microbiana poate atinge inima prin sistemul circulator, astfel putand cauza o slabire a muschiului cardiac, aritmii si restul de simptome conexe. De fapt, cercetatorii in cardiologie – americani, de aceasta data –, in cadrul altui studiu de gen, raporteaza ca statinele sunt prescrise in mod regulat pentru scaderea colesterolului "rau" sau LDL, care ne poate cauza probleme cu inima, precum: accidente de cord si/sau vascular cerebrale, dar si boala vascularizarii periferice. Insa, s-ar mai fi demonstrat o legatura in medicina stomatologica actuala, si anume intre ateroscleroza – o inflamatie a sistemului circulator - si inflamatia gingiilor. Or, atat parodontoza, de exemplu, care afecteaza 50% din populatia adulta americana, ca infectie ireversibila a tesutului gingival, cat si ateroscleroza, ar fi cauzate de inflamatie cronica, respectiv de catre C-proteina reactiva produsa de catre aceasta inflamatie gingivala.

"Aceste afectiuni inflamatorii tind sa coexiste in indivizi, iar biologia lor poate fi una intrepatrunsa.", a declarat dr. Ahmed Tawakol, in calitatea d-sale de director al Programului de Testari in Imagistica Cardiaca din Spitalul General din Massachusetts, respectiv in cadrul Jurnalului Colegiului American de Cardiologie.

Pentru studiul de medicina stomatologica cu pricina, cercetatorii au folosit 83 de pacienti suferinzi deja de o anume boala de inima sau care prezinta un risc major pentru aceasta, iar, ca medicatie, li s-au prescris 10 mg de atorvastatin si/sau 10 mg de alt medicament, vreme de 12 saptamani. Studiul a fost unul "dublu-orb", insemnand ca nici pacientii, nici doctorii nu au stiut ce dozaj (isi) administreaza. Iar, cat priveste examinarile, subiectilor li s-au facut tomografii atat inainte de medicatie, cat si la mijlocul, si sfarsitul acesteia.

La final, s-a constatat ca inflamatia gingivala ar fi jucat un rol important in dezvoltarea aterosclerozei in cadrul grupurilor de pacienti. Astfel, parodontoza si inima nu se impaca prea bine una cu cealalta, iar medicina stomatologica actuala realizeaza pasi importanti in vederea unei mai bune constientizari a igienei orale a pacientilor si nu numai, respectiv pentru ca acestia sa NU devina pacienti cu probleme cardiace!

Bineinteles, studii mai ample in acest domeniu sunt foarte necesare, iar medicii de familie ar trebui sa ia in calcul statinele, sa se gandeasca daca nu cumva acestea fac mai mult decat sa reduca din colesterol. Dr. Michael Blaha, din partea Centrului de Prevenire a Bolilor de Inima "Ciccarone", din cadrul Spitalului "Johns Hopkins", comenteaza in acest sens:

"O perspectiva mai moderna zugraveste statinele ca medicatie reducatoare de risc cardiovascular cu mecanisme de actiune posibil multiple."

De asemeni, pacientul cu probleme cardiace trebuie sa raporteze orice afectiune orala pe care ar putea-o avea, iar, spre a se proteja mai bine inclusiv cardiac, trebuie sa inteleaga ca urmarirea cu strictete a unui ghid complet al spalarii si ingrijirii totale a dintilor si gingiilor este de mare importanta pentru el sau ea. In egala masura, medicina stomatologica actuala ne ofera o perspectiva multi-fatetata a medicatiilor sugerate chiar de catre cercetatorii din... orice domeniu medical, practic. Si, din acest punct de vedere, atat oamenii de stiinta din Marea Britanie, cat si cei din Statele Unite mai afirma ceva despre statine, si anume ca ar putea fie sa cauzeze pierderi de memorie pe termen lung, fie sa creasca riscul de cataracta.

Cancerul poate proveni si din... gingii?!

Mai departe, din punct de vedere oncologic, conform specialistilor de la Universitatea din Buffalo, statul New York, medicina stomatologica actuala ar fi demonstrat deja faptul ca o carie poate fi legata de raspunsul imunitar al individului. Astfel, pacientul riscand sa dezvolte o forma de cancer cranio-cervical, cel putin. De fapt, acelasi lucru il indica si un studiu de nisa, in care au fost implicati 399 de pacienti - cu totii prezentau cancer cranio-cervical -, dar si alti 211, respectiv fara aceasta maladie.

Ambele grupuri au fost selectate din cadrul pacientilor - tinta ai Departamentului de Stomatologie si Protetica Maxilofaciala, in perioada 1999 – 2007. Rezultatele? Destul de... surprinzatoare, in cel mai bun caz. Mai exact, dintre cei 399 de pacienti cu cancer cranio-cervical, 146 au prezentat un carcinom bucal, pe cand 151, unul orofaringial, iar alti 102, unul laringial.

Acum, in ceea ce priveste activitatea microbiana orala, s-ar putea scrie multe in medicina stomatologica actuala. Insa, in mod normal, prezenta lor ar fi una de bun augur, aparand gazda de inflamatie cronica si cancer cranio-cervical. Doar daca nu ar fi in apropiere de placa dentara...

Cei doi "D" – dintele si diabetul

Diabetul, ca factor de risc cardiovascular ridicat, obezitatea, fumatul si presiunea arteriala, au fost asociate si fenomenului de cadere a dintilor, sau bolii parodontale, potrivit oamenilor de stiinta prezenti in cadrul celei de-a 62-a Sesiuni Stiintifice Anuale a Colegiului American de Cardiologie. Totusi, fiindca o legatura stabila intre parodontoza si bolile coronariene conexe nu exista inca, cercetatorii au demarat studiul STABILITY, respectiv un studiu global de medicina stomatologica actuala, care evalueaza medicamentul anti-ateroscleroza denumit "Darapladib".

In cadrul STABILITY, 15+ mii de participanti, din 39 de tari, au raportat numarul propriu de dinti ramasi ca fiind: 0 pentru 16% dintre participanti, 1-14 sau 15-19 pentru 40%, 20-25 sau 26-32, respectiv pentru 25%, care au mai tinut sa mentioneze sangerari gingivale. De asemeni, au fost luate in calcul datele clasice privind riscurile ridicate de afectiuni cardiovasculare.

Ca si concluzie primara a studiului acesta de medicina stomatologica, cercetatorii au putut afirma faptul ca, pentru fiecare dinte pierdut, crestea nivelul unei enzime responsabile cu inflamatia si durizarea arterelor, precum si cu alti markeri de risc cardiac, incluzand colesterolul "rau" sau LDL, zaharoza in exces, presiunea sangvina si circumferinta taliei.

Mai mult, cei cu dinti mai putini prezentau un risc crescut de diabet. De asemeni, pierderea dintilor a fost asociata cu obiceiul fumatului. Dar, colesterolul "rau" a mai fost asociat si cu sangerarile gingivale si presiunea sangvina.

Totusi, din punctul de vedere al riscului dezvoltarii unei boli de inima, in medicina stomatologica actuala s-a putut observa faptul ca parodontoza acuta – posibil generatoare de risc ridicat in afectunile coronariene/cardiovasculare - se manifesta prin caderea efectiva a dintilor, si nu prin sangerarea gingivala, care reprezinta prima faza a bolii. Astfel, pe firul logicii, pacientii care prezinta doar sangerari, NU sunt expusi unui risc mare de afectiune cardiaca, precum ar aprecia si dr. Ola Vedin, ca lider al studiului, respectiv din partea Departamentului de Stiinte Medicale al Universitatii din Uppsala, Suedia. Dar, desigur, si dr. Vedin isi exprima rezervele sale cu privire la stabilirea unei corelatii fixe intre parodontoza si bolile coronariene conexe. D-sa expliciteaza in acest sens:

"Aceia care cred ca o relatie cauzala exista, propun cateva teorii, incluzand inflamatia sistemica, prezenta bacteriilor in sange de la dinti infectati, precum si bacterii invadand placile coronariene."

Din nou, Asociatia Americana pentru Cercetare Dentara (AACD) a recunoscut literatura de specialitate pe aceasta nisa, scrisa de catre colectivul de cercetatori al Asociatiei Americane a Inimii (AAI), respectiv privind parodontoza si bolile de inima.

Studiul cu pricina s-a intitulat: Boala parodontozei si cea aterosclerotic – vasculara. Oare dovezile sprijina o asociere independenta?, si a fost publicat on-line in paginile Circulation.

In acest sens, o trecere in revista extensiva a literaturii de specialitate din medicina stomatologica actuala, incluzand aici mai mult de 40 de studii epidemiologice, au sprijinit teoria asocierii dintre parodontoza si riscurile atersclerotic – vasculare. Or, aceasta reusita:

"(...) Este o declaratie importanta din perspectiva unei politici publice (n.red., de igiena si sanatate orala).", a declarat presedinta AACD, dr. Rena D'Souza.

Si, cu toate acestea, acelasi raport de medicina stomatologica a evidentiat, dupa recenzarea a peste 500 de articole/eseuri de specialitate, esuarea literaturii de nisa din incercarea ei de a demonstra o relatie cauza – efect in aceasta directie, precum si posibilele efecte notabile ale tratamentelor contra parodontozei. Or, acest fenomen se poate sa se intampla din cauza studierii insuficiente a relatiei mai sus amintite, astfel ca:

"O cercetare continua pe marginea asocierii dintre sanatatea orala si boala cardiovascuara este de importanta critica.", a tinut sa precizeze dr. D'Souza.

Iar, o abordare inter- si transdisciplinara poate veni in ajutorul cauzei stomato-cardiologice; o abordare care sa implice: epidemiologia, genetica, microbiologia, imunologia si bioinformatica.

"Exista multa confuzie aici.", a comentat prof.-dr. Peter Lockhart, co-presedinte al Grupului de Scriere a Declaratiilor si presedinte al Medicinii Orale din cadrul Centrului Medical "Carolina", din Charlotte, statul Carolina de Nord. Ba mai mult, d-sa a dorit sa sublinieze faptul ca:

"Mesajul trimis de catre unii dintre profesionistii din Sanatate, cum ca accidentul de cord si cel vascular sunt legate in mod direct de boala gingiilor poate sa distorsioneze faptele, sa alarmeze pacientii si poate chiar sa schimbe centrul atentiei pe preventie (n.red., de igiena dentara), departe de factorii de risc binecunoscuti pentru aceste boli.  (..) Mare parte a literaturii (n.red., de specialitate) este conflictuala. Dar, daca ar fi existat o legatura cauzala puternica, mai mult ca sigur ca am fi aflat deja despre ea.", a avertizat prof.-dr. Lockhart.

Atat Consiliul Asociatiei Dentare Americane pe Probleme Stiintifice, cat si Federatia Mondiala a Inimii sustin acest punct de vedere de medicina stomatologica actuala, exprimat in prezentele declaratii ale prof. Lockhart. Acum, ceea ce sustine prof.-dr. Lockhart este de mult bun-simt fiindca, se pare, "descoperirile" privind eventuala cauzalitate igiena orala – boli sistemice se bazeaza pe o legenda profesionala veche de un secol. Prin urmare, totul cu prudenta.

Un dinte este stricat in Danemarca...

Ce s-a mai constatat in studiile relationate de medicina stomatologica actuala? Ca, spre exemplu, 429 de adolescenti americani, supusi unui test national de profil – prin evaluarea fiselor dentare personale, dar si prin chestionare -, desi suferinzi de anumite boli cardiace congenitale, nici nu prea frecventeaza stomatologul, dar nici nu au grija acasa de dintii lor. In schimb, acestia prezinta obiceiuri sanitare mai... sanatoase cand vine vorba despre substantele interzise sau consumul de alcool, respectiv de tigari. Aproximativ la fel se prezinta lucrurile si in cazul adultilor cu un singur ventricul.

Rezultatele au fost prezentate in paginile a doua studii de medicina stomatologica actuala de amploare (FPN-34 si i-DETACH), bazate pe fise dentare si chestionare, respectiv in cadrul Celei de-a 12-a Intalniri Anuale de Primavara despre Asistenta Cardiovasculara a Spitalului Universitar din Copenhaga, Danemarca, la care a participat si prof.-dr. Philip Moons, din partea Universitatii din Leuven, Belgia. Or, d-sa sustine aparent contrariul prof.-dr.-ului Lockhart, si anume:

"(...) Stim ca, la pacientii cu boli de inima congenitale, bautul in exces poate declansa aritmii amenintatoare, si ca o igiena dentara buna ajuta la prevenirea endocarditei."

O diferenta semnificativa intre pacientii anterior mentionati in studii consta doar in baut si activitate fizica.

"Pacientii cu afectiuni complexe pot avea restrictii de ordin fizic, asa ca faptul ca sunt mai putin activi poate ca nu este surprinzator, dar motivele din spatele igienei dentare precare la acestia, in ambele studii, au nevoie sa fie studiate mai departe.", a tinut sa sublinieze prof.-dr. Moons.

In trecut, eforturile pentru a preveni endocardita la pacientii cu afectiuni congenitale s-au concentrat pe administrarea de antibiotice cu 1 ora inainte de interventia stomatologica de rutina, astfel incat bacteriile gingivale infectioase sa nu circule pana la inima, si sa cauzeze infectarea acesteia sau, mai simplu,... endocardita. Mai mult, prof.-dr. Moons sustine faptul ca, desi AAI si-a schimbat paradigma privind igiena orala, incepand cu 2007, accentuand nevoia unei preventii dentare intense, nu toti practicienii s-au reorientat in aceasta directie de medicina stomatologica.

"O educare a pacientului pe marginea importantei igienei dentare, structurata sistematic, este critica pentru prevenirea endocarditei la cei cu boli cardiace congenitale." , a conchis prof.-dr. Moons.

In incheierea acestui material despre medicina stomatologica actuala, noi nu ne putem declara nici pro-, nici contra teoriei conform careia o igiena dentara aproape de perfectiune poate conduce sau nu la evitarea accidentelor cardiace sau vasculare sau, mai rau, la cancer! Or, totusi, trebuie sa tinem cont si de ceilalti factori de risc – unii dintre acestia fiind si congenitali -, dar cu siguranta va putem recomanda o astfel de igiena,... macar pentru sanatatea gurii si a vietii d-voastra sociale.

Articole similare: 

Articolul a fost util? Am aprecia daca l-ai promova in retelele de socializare. De asemenea asteptam comentariile tale!

Ne gasesti pe:

urmareste netdent pe twitterurmareste netdent pe googleurmareste netdent pe facebook

Ultimele comentarii

  • Dr Cosmin-Marian Cir... said More
    Buna seara. Cantitatea maxima de anestezic administrat depinde de tipul anestezicului folosit. In ansamblu volumul folosit in cazul dvs este destul de...
  • andreea nagy said More
    Buna seara! Imi poate spune cineva,cate anestezii se pot face intr-o zi? Si daca este normal sa se faca 8 anestezii dentare (sau 8 intepaturi) intr-o...
Creeaza cont sau acceseaza situl folosind una dintre retelele de socializare de mai jos

Te rugam sa te autentifici folosind una dintre retelele de socializare: