Ce inseamna un dinte imbracat in stomatologia de azi

dinte-imbracatUn dinte imbracat este un dinte ce este acoperit partial sau total cu materiale de obturatie sau cu lucrari protetice. Filling-ul reprezinta metoda de reparare directa sau indirecta a unui dinte, care poate fi: avariat, spart, rupt sau cariat. Mai mult, un filling implica, in primul rand, indepartarea tartrului si placii bacteriene, precum si curatarea temeinica a zonei afectate. Apoi, se aplica un material protector pe suprafata nervului dintelui – aici avem un dinte imbracat -, daca este afectat, si abia la final, un altul pentru lucrarea de restauratie.

Exista multe tipuri de filling-uri, inclusiv de marimi diferite. Astfel, acestea variaza de la cele simple si mici, la cele complexe si mari, care pot dura chiar si peste 15 ani, in unele cazuri. Problema ar fi aceea ca aceste filling-uri mari, desi dureaza mai mult, tind sa se degradeze destul de mult. Pe termen lung, va fi nevoie de coroane dentare.

Acum, filling-urile - compozite, sau „albe”, sunt cele potrivite cromaticii dintelui d-voastra, fiind utilizate in zonele cel mai vizibile. Or, pentru restauratiile dintilor anteriori, din pricina riscului ridicat de fracturare si/sau de degradare rapida, acestea nu sunt indicate; nu poate iesi un dinte imbracat optim.

Dinte imbracat cu... amalgam

In primul rand, amalgamurile, sau filling-urile „argintii”, sunt folosite de peste 180 de ani in lumea intreaga, chiar daca sunt pe baza de mercur si argint. Or, desi poate fi mai... inestetic, amalgamul acesta asigura o durata de viata sporita filling-ului si, implicit, dintelui d-voastra. Pe de cealalta parte, in cazuri foarte rare, un amalgam, daca este aplicat pe o suprafata dentara adiacenta alteia care are un filling din aur, poate genera chiar si un soc galvanic! Adica, saliva ar actiona ca un bun conductor de electricitate intre cele trei metale din respectivele filling-uri: mercur, argint si aur. Totusi, tocmai din aceasta cauza, stomatologii din zilele noastre aplica un strat anti-conductor chiar sub primul strat de amalgam.

Din nou, se pun cateva intrebari in legatura cu amalgamul, de aceasta, si anume:

  1. In ce proportie se gasesc metalele aliate din amalgamuri? Iar raspunsul ar fi: mercur, in proportie de 50%; argint, in proportie de 22-32%; aluminiu, in proportie de 14%; cupru, in proportie de 8%. Mai exista si alte metale, dar in cantitati infime.
  2. Este amalgamul ceva care sa prezinte siguranta pentru gurile pacientilor? Or, raspunsul ar putea fi unul afirmativ, pozitiv. Iar, daca ne luam dupa factorul Timp, atunci da, un dinte imbracat cu un filling pe baza de amalgam, poate fi considerat un dinte in siguranta fata de mercurul component. De fapt, mercurul, odata intarit amalgamul, dupa aplicare, nu mai reprezinta un pericol pentru pacient; este inchis definitiv in amalgam. Iar organisme internationale sau regional – statale precum: Centrul de Control al Bolilor si Departamentul de Anesteziologie al Administratiei Hranei si Medicamentului din SUA, dar si Organizatia Mondiala a Sanatatii, in acest caz, ar fi de acord.
  3. Exista vreun avantaj sau dezavantaj major cu privire la amalgamuri? Da, un avantaj major l-ar reprezenta durata de viata / durabilitatea unui asemenea filling, si anume de 12 – 13 ani. Cat priveste dezavantajul, acela ar fi ca amalgamul se poate expanda si fisura dintele, necesitand o inlocuire de filling. Se si corodeaza destul de rapid. Si ar mai fi aspectul cromatic! Or, intotdeauna, un amalgam se va inegri, facandu-l mai observabil pe respectivul dinte imbracat.

! Este important de stiut faptul ca un dinte imbracat cu filling „argintiu” NU mai reprezinta o optiune in tarile nordice, respectiv in: Suedia, Finlanda si Norvegia. Acolo, a fost interzis orice fel de amalgam. De asemeni, amalgamurile sunt contraindicate celor care sufera de alergii la mercur.

Dinte imbracat cu... ionomeri de sticla

Acest material, cunoscut si ca filling „alb”, este folosit, de regula, pentru filling-uri mai mici sau pentru cele pe termen scurt, in caz de cariere a nervului dintelui anterior – molarului -, de nivelurile III si V, respectiv inca din 1972. El se bazeaza pe reactia chimica de sudare dintre pulberea de silicat de sticla cu acid acrilic si acidul poli-alchenoic; pulberea si compusii se sudeaza de dinte. Desigur, mai sunt si rasini, si materiale-compozite prin care sa avem un dinte imbracat, dar ionomerii de sticla sunt... ultima moda si foarte, foarte convenabili, mai ales pentru zonele dintilor cu cel mai putin stres / unde se musca si se macereaza cel mai putin. Indeobste in cazul restauratiilor, respectiv al prepararii dintelui, ionomerii de sticla, alaturi de restul materialelor – compozite sau nu, nobile sau nu -, pot servi drept baza pentru viitoarea lucrare restauratorie. Cat priveste tipurile de preparari, in vederea restauratiei, acestea se impart in:

  1. coronale, care inseamna ca filling-ul va fi depus in limitele coroanei dentare viitoare, ca prim pas, si
  2. extracoronale, filling-urile fiind aplicate pe sau imprejurul lucrarii de restauratie functional – estetica a dintelui.

Astfel, tinand cont si de faptul ca elibereaza fluor pe o perioada mai indelungata, dupa ce fuzioneaza cu dentina sau cu smaltul, ionomerii de sticla sunt preferatii unui dinte imbracat cu un asemenea filling. Si nici nu trebuie aplicat strat-cu-strat ca in cazul celorlalte materiale-compozite!

Acum, in vederea unei lucrari de restauratie, se vor lua in calcul mai multi factori, printre care cel mai important ar fi... extensia carierii. Or, daca dintele a fost cariat peste limitele admise, inclusiv la dentina, atunci smaltul nu va mai avea sprijin si va fi inlaturat pentru ca lucrarea sa fie predictibila in comportament. Si, desi smaltul este cel mai dur tesut al corpului uman, cand vine vorba de carii, acesta este foarte fragil, sfaramicios chiar. Prin urmare, acesta trebuie sa se ranforseze cu ajutorul dentinei sau... nu mai are niciun viitor; nu mai putem vorbi despre un dinte imbracat.

Restauratiile directe sunt filling-uri la o singura consultatie–interventie a medicului stomatolog. In acest caz, dentistul aplica filling-ul din materialul din care este realizat, respectiv il si fixeaza ca sa nu existe pericolul reexpunerii dintelui. De cealalta parte, cu un dinte imbracat deja, restauratiile indirecte reprezinta o procedura mai de durata. Or, dentistul, in cadrul primei vizite, va lua amprenta dintelui, o va trimite la laborator, iar in cursul urmatoarei vizite la cabinet, va monta coroana, apoi restul lucrarii. Si, desigur, in functie de gravitatea leziunilor, mai ales la nivel gingival, un parodontolog va fi cel care va opera implantarea, despre care puteti citi si in: Lucrarea dentara.

Dinte imbracat cu... rasina?!

Intr-adevar, filling-urile cu rasini-compozite - ionomeri de rasina -, altfel cunoscute ca filling-uri „albe” sau veneer-uri, sunt o alta varianta a unui dinte imbracat bine... stomatologic vorbind, desigur. Iar, aici, medicul d-voastra, dupa ce va fi inlaturat portiunea cariata din dinte, ar aplica acest material in straturi, l-ar trata cu o lampa de lumina - sa intareasca materialul adaugat, strat-cu-strat -, si, la urma, ar inlatura excesul si ar poliza ceea ce a ramas.

Si apoi, din nou, ar apela la reactia de polimerizare cu lampa de lumina albastra. Mai mult, avand in vedere faptul ca acel dinte imbracat cu rasini-compozite NU va fi protejat vreme indelungata, trebuie retinut ca amalgamurile mercur–argint, de pilda, sau portelanul, sau chiar aurul, pot fi niste variante la fel de dezirabile.

Din ce se alcatuieste o rasina-compozit, insa? Dintr-o matrice rasinoasa, formata din compusi similari sticlei, acizi acrilici si rasinosi, si dintr-un filler anorganic: siliciu; filler-ul ii confera materialului-compozit rezistenta si translucenta dorite, naturale.

Uzanta materialului-compozit respectiv? Indeosebi in cazurile dentitiei primare.

Durabilitatea unui astfel de dinte imbracat? De aproximativ 3 - 8 ani.

Dinte imbracat cu... portelan!

Iata inca un exemplu de eleganta in stomatologia actuala, respectiv in estetica dentara chiar: filling-urile portelanate. Acestea includ: portelan dentar – ceramica prelucrata la temperaturi inalte -, zgura, ceramica-sticla si, nu in ultimul rand, zirconia. Astfel, tehnologiile existente – CAD/CAM si CEREC -, despre care am discutat si in: Protetica dentara, dar si in: O noua tendinta -... , ajuta la masinarea ceramicii pentru a o aduce la stadiul in care aceasta poate fi folosita si pentru lucrari de restauratie pe molari; dintii cei mai duri. De altfel, multi dintre stomatologi nici nu folosesc zirconia „monolitica” si ceramica-sticla, obtinute dintr-o masinare excesiva, respectiv pe dintii frontali, deoarece nici nu prezinta vreun element estetic; nu ca in cazul portelanului fuzionat cu ceramica.

Dinte imbracat in... aur!

Aurul, ca filling, a fost larg uzitat in lume, alaturi de amalgamuri. Astfel, un dinte imbracat cu aur va beneficia de 10 – 15 ani de integritate si sanatate osoasa; poate chiar mai mult de atat, ajungand pana la 20 de ani. In plus, aurul este ne-coroziv!

Desigur, un filling cu aur costa si mai mult, insa este si foarte indicat tocmai datorita necorozivitatii sale, precum si a duritatii dovedite. La o privire mai atenta, un dinte imbracat cu aur va fi la fel de rezistent precum unul caruia i s-a aplicat un filling „argintiu”.

Ce poate contine un filling din aur? Nu doar aur, in mod sigur, ci un aliaj de metale nepretioase, nenobile. Astfel, aurul, desi prezent intr-o proportie destul de mare, va fi insotit si de cupru, si alte metale in cantitati infime.

Un oarecare dezavantaj ar consta in faptul ca un astfel de filling ar necesita mai mult de o singura vizita la cabinetul stomatologului; filling-ul cu aur este folosit in caz de restauratie indirecta.

Articole similare: 

Articolul a fost util? Am aprecia daca l-ai promova in retelele de socializare. De asemenea asteptam comentariile tale!

Ne gasesti pe:

urmareste netdent pe twitterurmareste netdent pe googleurmareste netdent pe facebook

Ultimele comentarii

  • Dr Cosmin-Marian Cir... said More
    Buna seara. Cantitatea maxima de anestezic administrat depinde de tipul anestezicului folosit. In ansamblu volumul folosit in cazul dvs este destul de...
  • andreea nagy said More
    Buna seara! Imi poate spune cineva,cate anestezii se pot face intr-o zi? Si daca este normal sa se faca 8 anestezii dentare (sau 8 intepaturi) intr-o...
Creeaza cont sau acceseaza situl folosind una dintre retelele de socializare de mai jos

Te rugam sa te autentifici folosind una dintre retelele de socializare: