Bone splitting pentru pregatirea unui spatiu optim pentru implant

sageti divergente ce simbolizeaza bone splittingReusita unui implant dentar depinde in primul rand de cantitatea si calitatea osului din zona alveolara. Doar o structura osoasa stabila poate garanta o ancorare sigura a implantului. Pentru a obtine o astfel de structura, tehnica implantologica moderna propune despicarea crestei edentate (fara dinte), cunoscuta in literatura engleza de specialitate drept bone splitting. Principiul se bazeaza pe crearea unei cavitati alveolare in creasta maxilarului, cu potential excelent de regenerare.

Afla ce presupune si cum se efectueaza o asemenea procedura, care sunt avantajele acesteia si in ce cazuri nu este recomandata de stomatolog si/sau implantolog.

 

 

Ce inseamna bone splitting?

Despicarea crestei edentate sau bone splitting este o metoda de expansiune transversala a crestei pentru pregatirea spatiului de implant. Este o metoda de Regenerare osoasa ghidata (ROG) ce permite proceduri simultane (se poate efectua odata cu insertia implanturilor) si o mai buna evaluare a latimii osului in cazurile de atrofie severa. Procedeul implica despicarea pe lungime la nivelul crestei edentate inguste, pe aproximativ 2/3 din inaltimea acesteia, prin miscari de mare precizie si finete, in vederea obtinerii suprafetei de implantare optime pentru implanturi.

In cazul unei atrofii grave de creasta edentata, tehnica bone splitting in maxilar este dificil de realizat, deoarece, in prezenta periostului alveolar (tesutul fibros dintre alveola dentara si radacina dintelui), latimea osului nu poate fi determinata in mod obiectiv. Orice despicare grabita si necontrolata creste riscul de esec al procedurii.

INFO: Problemele de sanatate orala pot fi prevenite. Acceseaza aici PLANUL TAU COMPLET catre sanatate orala!  

In functie de fiecare caz, se pot efectua augmentari primare, cu sau fara insertie simultana a implantului dentar. Tehnicile secundare implica o augmentare initiala in mandibula, urmata mai tarziu de etapa implantarii efective.

Care este scopul procedurii?

Scopul despicarii crestei edentate sau bone splitting este cresterea latimii acesteia, pentru insertia unor implanturi endoosoase de dimensiuni potrivite. In urma despicarii, chirurgul insereaza simultan implantul sau implanturile dentare, apoi grefe de os in spatiul dintre ele, acoperite ulterior de o membrana bariera ce impiedica resorbtia osoasa si infectiile.

Procedura de reconstructie osoasa ghidata asigura prezenta unui volum osos adecvat in jurul suprafetei vestibulare a implantului si permite vindecarea mai rapida si osteointegrarea implantului in cazul deficientelor de os.

Cum se realizeaza bone splitting?

Despicarea crestei se realizeaza de-a lungul crestei edentate fie cu instrumentar conventional (freze rotative, fierastrau oscilant, dalti gradate), fie cu instrumentar piezochirurgical ultramodern (osteotomul conic).

Mai intai, creasta alveolara deficitara care a devenit prea ingusta ca urmare a atrofiei este despicata electric sau manual in directie longitudinala coroborata cu pozitionarea implantului, dupa care se introduce implantul sau implanturile dentare. Dupa inserarea implanturilor in cavitatea creata, golurile ramase intre implanturi pot fi umplute cu grefa osoasa, os autolog sau material de augmentare osoasa, acoperit cu membrane resorbabila.

 

 

Pot fi cazuri in care apare o dehiscenta sau fenestratie osoasa dupa dislocarea corticalei vestibulare si inserarea implantului dentar. In acest caz se recomanda utilizarea unei membrane bariera menita sa stopeze cresterea tesutului moale. Grefarea osoasa suplimentara compenseaza potentiala resorbtie de dupa implantare.

Implanturile sunt inserate in osul existent si fixate cu membrane din colagen. Grefele se pot proteja cu membrane bariera resorbabile, grefa de tesut conjunctiv autogen sau matrice dermica acelulara, daca este prezenta o dehiscenta sau o fenestratie dupa inserarea implantului in creasta despicata.

Dupa plasarea implantului, procedura se incheie printr-o sutura cu fire de 5.0. Dupa o faza de vindecare de la 4 la 6 luni, in functie de osul de sprijin existent in spatiul de implant, este expus implantul vindecat. Coroanele protetice pot fi aplicate doua saptamani mai tarziu.

Chirurgie clasica sau piezochirurgie?

Pentru modificarea latimii unei creste alveolare defectuoase se folosesc mai multe tehnici, de la regenerarea osoasa ghidata (ROG) la grefarea cu bloc osos si osteogeneza prin despicarea crestei. Tehnica originala de expansiune a crestei pentru crestele maxilare defectuoase prezinta un risc crescut de fractura a tablei vestibulare, dar a fost modificata in sensul eliminarii inciziilor intraosoase verticale si incorporarea simultana a regenerarii osoase ghidate.

Modificarile tehnicii clasice ajuta la diminuarea complicatiilor asociate cu tehnica originala, datorate inciziilor osoase verticale. Tehnica modificata permite proceduri ROG combinata cu inserarea implantului pentru a preveni pierderea tesutului vestibular dur in timpul vindecarii.

Dupa incizia longitudinala cu ultrasunete, incizia se defineste la o distanta de cel putin un milimetru de dintele adiacent, astfel incat acest dinte nu este deteriorat in regiunea radacinii. Largirea initiala transversala a deschiderii se realizeaza cu delta osteotomes, folosita ulterior pentru definirea spatiului de implantare. Dupa despicare, osteotomul poate fi utilizata pentru a pregati spatiul osos pana la diametrul definitiv al implantului.

Desi acesta despicare a crestei edentate sau bone splitting se poate efectua prin tehnici conventionale, cu instrumente chirurgicale clasice, este preferabila piezochirurgia, deoarece permite efectuarea incizii osoase intr-o maniera care protejeaza oasele. Metoda piezochirurgicala este perceputa ca fiind mai blanda pentru pacient, pentru ca pot fi evitate miscarile de lovire puternica a maxilarului pacientilor.

 

 

Care sunt avantajele?

  • Reconstructia osoasa ghidata se efectueaza in aceeasi operatie cu inserarea implantului;

  • Economie la materialele de reconstructie osoasa (care se confectioneaza in mod obisnuit din materialul genetic al pacientului);

  • O buna stabilitate a spatiului de implant;

  • O perioada de vindecare mai scurta pentru a ajunge la rezultatul definitiv;

  • Reducerea duratei totale la jumatate fata de protocolul clasic de implantare, deoarece plasarea implantului se face simultan, iar incarcarea implantului cu coroana definitiva se poate efectua in decurs 3-6 luni.

Cui nu se recomanda?

Tehnica bone splitting nu se recomanda, in general, pacientilor cu boala parodontala (diagnosticata clinic) si alte boli ale gingiilor sau boli sistemice, precum si celor cu un grad ridicat de atrofie a crestei maxilarului posterior. In acest sens, cazurile mai dificile sunt examinate prin scanare la computer tomograf (CT).

Aceasta procedura de augmentare a zonei maxilare posterioare prin interventii asupra sinusului maxilar este contraindicata si pacientilor cu sinuzite active si cu tratamente cu bifosfonati. In ceea ce priveste istoricul pacientului, nu este eligibil pentru piezochirurgie pacientul care poarta un stimulator cardiac, deoarece, in acest caz, vibratiile cu ultrasunete pot provoca complicatii sistemice.

Tehnica moderna de despicare a crestei edentate sau bone splitting, efectuata prin piezochirurgie, asigura cantitatea si calitatea osului din zona alveolara, ceea ce garanteaza siguranta si stabilitatea implantului. Acest procedeu permite si insertia simultana a implantului, ceea ce miscoreaza durata totala de implantare cu peste 50% comparativ cu durata clasica a procesului.

INFO: Durerea de dinti, mirosul neplacut sau pierderea dintilor pot fi combatute cu ajutorul unui PLAN DE ACTIUNE. APLICA ACEST PLAN CHIAR ACUM!

 

Articole similare:

 

 

 

CAUTA INFORMATIA DORITA