Nervii cranieni - transmiterea informatiei in zona cefalica

nervi-cranieniNervii cranieni – cunoscuti si sub denumirea de nervi cerebrali, sunt acei nervi care isi au originea in creier, si in celulele acestuia, respectiv in opozitie cu cei spinali, care pornesc din diversele segmente ale coloanei vertebrale. Astfel, intreaga informatie nervoasa este transmisa intre creier si restul zonei cefalice – cap si gat – prin nervii cranieni.

De unde, pana unde

In primul rand, nervii spinali ajung pana la prima vertebra cervicala, pe cand nervii cranieni incep exact de la aceasta si ocupa toata regiunea craniana, respectiv craniul si creierul. Mai mult, fiecare dintre nervii cranieni respectivi are cate o pereche corespunzatoare, dispuse simetric in creier. Or, la oameni, exista 12 asemenea perechi de nervi cranieni, numerotati cu cifre romane; in total, 24 de nervi.

Acum, nervii cranieni terminali sunt cei olfactivi si optici – perechile I si II -, care pornesc din mucoasa nazala, catre bulbii olfactivi – cazul nervilor olfactivi -, dar si dinspre retina – cazul nervilor cranieni optici. Ultimele 10 perechi de nervi cranieni, pornesc din encefal , insa.

Terminologia perechilor

Practic, terminologia acestor perechi de nervi cranieni denota traiectul, sau cursul, fibrelor nervoase aferente, si anume:

  • oculomotorii, III – inervatie intraoculara, care furnizeaza informatie motorie muschiului ocular;

  • trohleari, IV– inervatie extraoculara, care furnizeaza informatie motorie muschiului ocular;

  • trigeminali,V – inervatie majora si intreita, care furnizeaza informatie senzoriala si motorie;

  • abducens, VI – inervatie intraoculara, care furnizeaza informatie motorie in muschiul ocular lateral;

  • faciali, VII – inervatie care furnizeaza inervatie / informatie motorie fetei;

  • vestibulocohleari, VIII – nervi distincti, dar tinuti impreuna intr-o “teaca”, si care sunt furnizori de informatie auditiva muschiului vestibular / urechii interne;

  • glosofaringieni, IX – nervi complecsi, care furnizeaza informatie muschiului: lingual / limbii, carotidic / carotidei, faringian / faringelui si vestibular / urechii interne;

  • vagi, X – nervi cu adevarat “vagi” si “ratacitori”, foarte extinsi si in zona toraco-abdominala;

  • accesori spinali, XI – inervatie “accesorie”, care furnizeaza informatie muschiului: sterno-cleido-mastoidian, trapez si laringian;

  • hipoglosali, XII – inervatie care furnizeaza informatie muschilor linguali / limbii.

Zero este desemnat nervului cranian terminal, in functie de ordinea lor ascendenta: de la prozencefal / creierul anterior, la rombencefalul / creierul posterior, si la celulele cerebrale aferente.

Intre SNC si SNP...

Majoritatea acestor nervi cranieni sunt parte a sistemului nervos periferic, sau SNP, exceptie facand cei terminali, mai sus amintiti. Nervul optic si retina conectata de acesta sunt parte a sistemului nervos central, sau SNC. Iar, axonii celor 12 perechi de nervi cranieni se extind dincolo de creier si sunt considerate parte a SNP, sistemul nervos periferic.

Ca majoritatea nervilor, exceptand perechile I si II, si acesti nervi cranieni prezinta un nucleu si un curs dinauntru pana in afara creierului, culminand cu tesutul osos al cutiei craniene, implicand aici si alveolele dentare.

In acest caz, cursul dinauntrul creierului al acestor nervi cranieni este cunoscut ca si curs central, pe cand cel extern, ca periferic.

Trei sectiuni

Revenind la creier, per ansamblu, acesta se imparte in trei sectiuni majore, si anume:

  • prozencefal,

  • mezencefal,

  • rombencefal.

Cel de-al doilea, mezencefalul, cuprinde perechile de nervi cranieni: III, IV, V, VI, VII si VIII. Si, al treilea, rombencefalul, perechile: IX, X, XI si XII. Mai departe, toti nervii cranieni dau nastere unui anumit numar de ganglioni, care nu sunt altceva decat colectii de corpuri celulare ale neuronilor care se gasesc in afara creierului. Si, acesti ganglioni sunt atat parasimpatici / vegetativi, cat si senzoriali.

Pe de alta parte, nervii cranieni senzoriali formeaza ganglioni in afara SNC, a creierului si craniului, fiind legati direct de complexul spinal; formeaza asa-numitul ganglion senzorial cranian. De fapt, nervii cranieni senzoriali exista doar pentru acei nervi cu functii senzoriale, si anume perechile: V, VII, VIII, IX si X. Si, mai exista cativa nervi cranieni parasimpatici, in timp ce aceia simpatici inerveaza regiunea cefalica, avandu-si originea in cea superioara a trunchiului ganglionar simpatic. Prin urmare, acestia NU apartin categoriei de nervi cranieni.

Informatie “pe coloane”

Intr-adevar, nervii cranieni primesc informatie de la neuronii dintr-una sau cealalta coloana functionala, adica din zonele functionale ale creierului, ca rezultat al dezvoltarii coloanei vertebrale. Exista patru asemenea functii distincte, respectiv patru coloane “generale”, si anume:

  • somatica generala eferenta,

  • somatica generala aferenta,

si...

  • viscerala generala eferenta,

  • viscerala generala aferenta.

Respectivele coloane, corelate cu nervii cranieni, se extind pana in creier si sunt divizate in sapte sub-parti. Or, cele “generale”, somatic eferente, controleaza miscarea voluntara a muschilor scheletali ai ochiului si limbii, si prezinta fibre care duc la perechile: III, IV, VI si VII . Cele somatic aferente, insa, conduc senzatiile: tactile, dureroase si termice, respectiv de pe fata si membrana mucoasa a gurii, pana la nervii cranieni conecsi. Acestia din urma contin fibre de la: V, VII si X.

Acum, coloanele “generale” visceral eferente, conexe acestor nervi cranieni, furnizeaza inervarea parasimpatica a structurilor craniene, respectiv prin fibre de la: III, VII, IX si X. Cele aferente, pe de alta parte, contin fibre nervoase de la: IX si X. Si, cu toate acestea, mai exista trei coloane care inerveaza organe si tesuturi, respectiv dinspre arcurile branchiale si urechea interna, si anume:

  • viscerale / brahiale speciale eferente;

  • viscerale / brahiale speciale aferente;

  • senzoriale speciale aferente.

Astfel, prima categorie inerveaza musculatura striata a arcurilor brahiale in: faringe, laringe, bolta palatina, maxilar superior si fata, respectiv prin perechile: V, VII, IX, X si XI. Cea de-a doua, inerveaza mugurii gustativi din zonele brahiale. Si, in final, cea de-a treia, inerveaza sistemul vestibulocohlear, care depinde de perechea de nervi cranieni VIII.

Articole similare: 

Articolul a fost util? Am aprecia daca l-ai promova in retelele de socializare. De asemenea asteptam comentariile tale!

Ne gasesti pe:

urmareste netdent pe twitterurmareste netdent pe googleurmareste netdent pe facebook

Ultimele comentarii

  • Dr Cosmin-Marian Cir... said More
    Buna seara. Cantitatea maxima de anestezic administrat depinde de tipul anestezicului folosit. In ansamblu volumul folosit in cazul dvs este destul de...
  • andreea nagy said More
    Buna seara! Imi poate spune cineva,cate anestezii se pot face intr-o zi? Si daca este normal sa se faca 8 anestezii dentare (sau 8 intepaturi) intr-o...
Creeaza cont sau acceseaza situl folosind una dintre retelele de socializare de mai jos

Te rugam sa te autentifici folosind una dintre retelele de socializare: