Microbiomul oral

Cavitatea bucala gazduieste o mare parte dintre microorganismele din corpul uman, dupa colon. Acestea se subdivid in mai multe grupe, dar, ca intreg, poarta denumirea de „biofilm” sau de... „microbiom”.

Peste 25.000 de specii! ...

Cavitatea bucala gazduieste unul dintre cele mai diverse microbiomuri din corpul uman, aici incluzand: virusurile, fungi, protozoarele si bacteriile. Microorganismele gasite in cavitatea orala umana poarta denumirea de „microflora orala” sau de „microbiom oral”, o denumire stiintifica mai recenta.

Gura contine si habitate variate, incluzand aici: dintii, sulcusul gingival, limba, obrajii, palatele tari si moi, dar si amigdalele. Cavitate orala actioneaza ca o „poarta” uriasa spre restul corpului uman. Alimentele sunt masticate, amestecate cu saliva si isi continua drumul spre stomac si tractul intestinal. In acest context, microbiomul oral este cuprins din peste 600 de specii bacteriene prevalente, si cu subseturi distincte, predominante in diverse habitate.

Bacteriile orale, luate separat si care numara peste 25.000 de specii, conform cifrelor actuale, sunt responsabile pentru doua dintre cele mai comune afectiuni ale pacientilor din cabinetele dentare: cariile si boala parodontala. Printre cele mai reprezentative specii bacteriene putem enumera: actinobacteriile, bacteriodetele, proteobacteriile, spirochetele, sinergestetele si, nu in ultimul rand, tenericutele.

Ca fapt divers, biologii moleculari, virusologii si geneticienii estimeaza faptul ca fiecare individ poarta „povara” a 2 kilograme de: virusuri, microbi si bacterii, dintre care majoritatea se regasesc in colon, ajutandu-ne la: digestie, producerea de vitamine si la intarirea sistemului imunitar.

Efectul cariogenic si parodontal ...

Microorganismele colonizatoare ale cavitatii orale in conditii favorabile, prezinta o probabilitate semnificativa de proliferare. Astfel, acestea pot cauza un numar destul de ridicat si de variat de infectii, precum: carii, boala parodontala, afectiuni endodontice, osteita alveolara si, nu in ultimul rand, amigdalita. De asemeni, microbiomul oral poate favoriza susceptibilitatea pacientului pentru dezvoltarea unor alte afectiuni, precum cele de tip: cardiovascular, cerebral, prenatal, diabetic, dar si pneumologic.

Cat priveste cariile si boala parodontala, ca infectii bacteriene, acestea nu sunt si de tip infectios. Nu sunt, deoarece, in cadrul unui microbiom oral, ele rezulta dintr-o interactiune complexa intre microbiota comensala / flora biotica benigna, susceptibilitatea gazdei si factorii de mediu. Boala parodontala, luata separat, poate apare ca rezultat al unei reactii inflamatorii nepotrivite, exacerbate de prezenta unor specii din microbiomul oral.

Proiectul HOMD.org ...

Scopul crearii Bazei de date a Microbiomului Oral Uman, sau BMOU / HOMD.org, este acela de a furniza informatie comprehensiva comunitatii stiintifice; informatie despre aproximativ 700 de specii procariote, care sunt prezente in cavitatea orala a unui individ la orice ora din zi. Intr-adevar, microbiomul oral, dupa cel din colon, este cel mai proliferant.

Intr-un cuvant, HOMD.org, furnizeaza:

• o resursa comprehensiva a taxonomiei bacteriilor orale,

• o „ustensila” de identificare rARN-16S / de ARN-16S recombinant, precum si

• o arhiva de secvente genomice bacteriene orale.

Statistica microbiana ...

Din punct de vedere statistic, microbii – forme de viata dominante pe Terra – se prezinta intr-un numar inzecit fata de celulele componente ale organismului nostru. Cat priveste numarul genelor microbiene, acestea sunt de pana la 150 de ori mai numeroase decat cele componente natural din cromozomii nostri. Mai departe, toate microorganismele vietuitoare atat in interiorul, cat si pe suprafata noastra corporala poarta denumirea de „microbiom”, in termeni generali; un superorganism.

„Obsesia” curateniei - manifestata mai ales in tarile mediu sau puternic industrializate -, poate conduce, in mod paradoxal, la slabirea sistemului defensiv al microbiomului. Intr-adevar, individului ii poate creste riscul alergic; poate fi mai slab pregatit in fata mediului inconjurator. Acestea sunt rezultatele unui studiu de nisa elvetian.

Din nou, in tarile dezvoltate, pacientii isi petrec mare parte din timp inauntrul cladirilor. Astfel, microorganismele din microbiom sunt la tot pasul; pe fiecare suprafata pe care o atingem. Iar, tocmai aceasta expunere frecventa are potentialul transmiterii bolilor, chiar si prin microbiomul nostru oral si potential comensal/benign.

Din punct de vedere statistic, microbiomul oral inseamna:

• 49% -  de specii  denumite oficial,

• 34% de filotipuri necultivate, dar si;

• 17%... care sunt specii nenumite, inca.

Mai mult, HOMD.org prezinta o schema nominala provizorie pentru speciile nenumite actualmente, din cadrul microbiomului oral. Astfel, tulpinile, clonele si mostrele de la orice laborator pot fi legate de o schema de referinta stabila; HOMD.org, cumuleaza constant foarte multa informatie de tip: fenotipic, filogenetic, clinic si bibliografic.

Metode moleculare de identificare ...

Microbiomul oral a fost caracterizat extensiv prin cultivare si metode moleculare independente de culturile biotice vizate, precum este cazul clonarii de rARN-16S.

Metodele de clonare moleculara, bazate pe rARN-16S, au identificat mare parte a lumii microbiene din intregul microbiom. Cu toate acestea, secvente clonate fara „ancore” taxonomice inca mai umple bazele de date ale GenBank.

In aceste conditii, filotipurile de rARN-16S nu pot fi numite in mod formal, de vreme ce nominalizarea solicita atat crestere, cat si caracterizare fenotipica deplina. Mai mult, aceste secvente de microbiom – atat din studiile bazate pe clonare, cat si din cele bazate pe culturi – au fost obtinute in ultimele doua decenii de studiu, in cadrul HOMD.org

De la Koch, incoace ...

In marea majoritate a cazurilor bolilor infectioase, de-a lungul istoriei microbiologiei moleculare, cercetatorii s-au concentrat pe luarea in mod separat a indivizilor bacterieni, microbieni sau virali dim microbiom. Aceasta era premiza de lucru care se putea deduce din postulatele lui Koch. Dar, odata realizat faptul ca fiecare suprafata din mediul inconjurator – inclusiv de pe si din noi! - este contaminata cu astfel de indivizi microscopici, coagulati in adevarate colonii – microbiomul -, s-a trecut la studierea acestuia. In cazul nostru, a microbiomului oral. Mai exact, cele mai multe dintre infectiile cavitatii orale sunt, in prezent, recunoscute ca fiind cauzate de catre un adevarat “consortiu” de organisme, dar organizate in cadrul unui biofilm sau a unui microbiom. Nu mai este un singur patogen vinovatul, cu alte cuvinte.

Originea sintagmei „microbiom oral” ...

Sintagma „microbiom oral” a fost inventata de catre savantul biolog molecular, dr. Joshua Lederberg, care a incercat astfel sa desemneze totalitatea microbilor, a restului elementelor genetice constituante si a interactiunilor respectivelor parti intr-un mediu dat. Sau, ca sa il citam pe dr. Lederberg, aceasta sintagma trebuie “sa semnifice comunitatea ecologica a microorganismelor comensale, simbiotice si patogenice, care impart literalmente spatiul nostru corporal si au fost ignorate total ca determinanti ai sanatatii si bolii, deopotriva.”

N.B. Pentru aceasta descoperire, la doar 33 de ani, dr. Lederberg a si obtinut Premiul Nobel pentru Biologie Moleculara, in 1958.