Ce inseamna a avea dinti permanenti

dinti-permanentiOdontogeneza reprezinta procesul complex prin care se formeaza dintii, pornind de la faza embrionara sau a celulelor – susa / stem, si ajungand la dinti permanenti. Or, desi multe specii de mamifere prezinta dentitii, procesul de dezvoltare a acestor dinti este similar cu cel prezent la oameni. Iar, pentru oameni, a avea dinti inseamna o dezvoltare a tesutului dentar pe etape, pornind de la aceea de fat. Astfel, cimentul, dentina, smaltul si periodontiul incep sa se dezvolte pana ce se concretizeaza acei dinti permanenti.

Astfel, dintii primari incep de la 6 sau 8 saptamani de dezvoltare prenatala, iar faza lor secundara are loc in cea de-a 12-a saptamana. Sau, in cazul in care nu se dezvolta pana la aceasta varsta prenatala, dintii nu se vor dezvolta deloc, cu atat mai putin in niste dinti permanenti, rezultand hipodontie sau anodontie / lipsa dintilor.

De fapt, foarte multe cercetari in domeniu s-au concentrat pe determinarea proceselor care initiaza dezvoltarea dintilor si rezultarea de dinti permanenti. Si, iata, in ziua de azi, este acceptat faptul ca exista un factor / tesut, respectiv in prima arcada branhiala sau mandibulara. Or, acest tesut este crucial dezvoltarii dentitiei umane, cel putin, dar nu numai; tesutul este la fel de important si pentru alte mamifere, dupa cum am mentionat anterior.

 

 

La vertebrate, printre care ne numaram si noi, oamenii, tesuturile epiteliale specializate – fanerele – genereaza structuri puternic cheratinizate – par si unghii - , sau chiar exoscheletice – solzi si dinti. Or, in ceea ce priveste acesti dinti permanenti, la omul adult, ei sunt cel de-al doilea set de dinti formati si reprezentativi pentru toate mamiferele difiodonte / cu doua seturi de dinti. La simienii / primatele din Lumea Veche – Africa si Europa -, seturile de dinti permanenti numara cate 32 de asemenea excrescente osoase specializate sau, mai simplu spus,... de dinti.

Exista posibilitatea de a avea si dinti permanenti chiar si in supranumerar, iar acest fenomen poarta denumirea de hiperdontie si este adeseea confundat cu ideea de a avea un al treilea set de dinti. Or, randul de dinti permanenti erupe sau ramane impactat / infipt in alveola dentara. Hiperdontia mai este asociata si cu sindroame precum: buza si bolta palatina „de iepure” sau palatoschizis – subiect tratat si in Palatoschizis sau gura de lup -, sindromul trico-rino-falangian si cel cleido-cranian / Marie-Sainton, precum si cu sindromul lui Gardner.

Desigur, ereditatea si alti factori pot influenta varsta aproximativa la care dintii primari ai copiilor erup, iar cei cunoscuti si ca dinti permanenti se ridica incet-incet.

Structura dintelui, in termeni generali

Fiecare dintre dintii permanenti cuprind trei parti esentiale: coroana, tulpina si radacina.

Coroana este partea vizibila a dintelui, aceasta fiind acoperita de un strat denumit „smalt”. Tulpina, pe de alta parte, este zona dintelui dintre coroana si radacina.

Acum, dat fiind faptul ca molarii tertiari, ca dinti permanenti, sunt atat de in spatele gurii, in mod natural, nu sunt necesari mestecarii. Si, de aici, dificultatea pe care o intampina o persoana in a-i curata eficient la periaj. De fapt, prin periaj si curatare cu ata dentara, va puteti indeparta resturile alimentare si placa – un film lipicios si bacterian – de pe suprafetele dintilor, dar mai dificil. Iar, pasta de dinti, neputand ajunge chiar in toate zonele gurii d-voastra, precum in depresiuni si alte arii gingivale, recomandat ar fi sa consultati un stomatolog pentru o detartrare periodica a seturilor de dinti permanenti. Or, dentistul d-voastra va poate recomanda indepartarea acestora pentru a putea preveni complicatiile atunci cand molarii tertiari au erupt partial sau au ramas impactati in alveolele gingivale / gingii.

„Dintii de lapte” si viitorul gurii copilului

Dupa cum se poate lesne observa, primii dinti care erup prin gingiile copilului sunt cei de la 6 luni; asa-numitii „dinti de lapte”. De obicei, primii doi care vor iesi vor fi incizorii centrali, adica dintii de pe arcada inferioara. In faza urmatoare, ceilalti 4 frontali de sus incep sa apara, iar mai apoi, restul dintilor „de lapte” incep sa umple cavitatea bucala; de regula, in perechi; cate una de fiecare parte a maxilarului superior si inferior. Or, acest lucru se va intampla pana ce toti cei 20 de dinti – 10 in maxilarul superior si 10 in cel inferior – vor fi erupt pana ce copilul va fi implinit 2 ani – 2 1/2 ani; pana la 3 ani. Iar, setul complet de dinti se formeaza pana la 6 – 7 ani, pornind de la varsta anterior mentionata. Dupa aceea, intervin dintii permanenti.

Acum, o regula generala a acestor eruperi dentare este aceea ca, la aproximativ fiecare jumatate de an de viata, copilului ii vor fi aparut cate 4 dinti. Or, si aici, iata, fetele sunt inaintea baietilor, si anume prin faptul ca lor le vor aparea mult mai rapid dintii, in termeni de rapiditate a procesului, si nu a termenului firesc de erupere. Cat priveste marimea si culoarea dintilor primari, atat la baieti, cat si la fetite, acestia sunt mai mici si mai albiciosi spre deosebire de acei dinti permanenti care ii vor succeda.

La scurt timp dupa varsta de 4 ani, maxilarul si restul oaselor faciale/ale fetei copilului incep sa se dezvolte din ce in ce mai mult, astfel creandu-se spatii intre dintii primari. Este un proces evolutiv perfect normal, proces care faciliteaza aparitia acelor mult-doriti dinti permanenti. Or, intre 6 si 12 ani, in gura copilului vor fi prezenti atat dinti primari, cat si dinti permanenti.

Eruperea dintilor permanenti si rostul acestora

Primii dinti permanenti care erup, sunt si primii molari permanenti. Acestia apar in gurile oamenilor in jurul varstei de 6 ani. Respectivii dinti permanenti sunt localizati chiar in spatele celor "de lapte", din cadrul dentitiei primare. Or, acesti molari sunt atat de importanti pentru dezvoltarea corecta a dentitiei permanente incat de la 13, si pana la 28 - 32 de ani, omului ii vor aparea dinti permanenti. Astfel, momentul aparitiei acestor dinti permanenti si primari marcheaza si inceputul tranzitiei dentare.

Cei mai multi dintre copiii de 12 – 13 ani, au deja 28 de dinti permanenti. Iar, acestia includ: 4 incizori centrali si 4 laterali, care sunt folositi pentru ocluzie / muscat si taiere. Premolarii, molarii si „maselele de minte”, la randul lor, pentru masticatie/mestecare si macerare de alimente.

Dintii permanenti ai omului il ajuta mai ales sa aiba parte de un proces sanatos de autoalimentare. De partea opusa, lipsa acestor dinti cauzeaza probleme grave la masticatie, astfel copilul putand chiar sa respinga alimentul. Iar, dintii primari il ajuta pe copil sa aiba seturi sanatoase de dinti permanenti viitori; degradarea sau infectarea celor primari pot cauza „puncte negre” chiar pe cei permanenti care se dezvolta!

Astfel, in afara de a-i ajuta pe copii sa mestece alimentele solide, dar sa si pronunte din ce in ce mai inteligibil cuvintele, dantura primara mentine maxilarele intr-o pozitie fixa.

Categoriile de dinti permanenti

Primii dintre acesti dinti permanenti ai copilului sunt incizorii. Acestia, in numar total de 4, sunt fie 2 superiori - centrali, care apar intre 7 si 8 ani, fie 2 superiori - laterali, care apar intre 8 si 9 ani, dar in mod simetric. Adica, un dinte nu apare mai tarziu decat celalalt, respectiv daca sunt pe aceeasi arcada / alveola dentara. Mai departe, incizorii laterali permanenti, care se gasesc tot in numar total de 4, erup si se dezvolta in acelasi interval de timp cu cei centrali, superiori si inferiori. Asadar, exista o simetrie de varsta in cazul incizorilor de ambele tipuri, si din ambele arcade.

Imediat urmatori, cuspizii, sau caninii, care se afla in numar total de 4 si in acest caz, apar atat pe arcada superioara, cat si pe cea inferioara, respectiv intre 11 si 12 ani; o alta simetrie de varsta.

Premolarii, sau bicuspizii, sunt in numar ceva mai mare decat restul tipurilor de dinti permanenti, si anume: in numar de 8; acestia se regasesc pe ambele arcade / alveole dentare, cate 4, si se sub-impart in primari si secundari. Or, pentru eruperea celor primari, segmentul de varsta este 10 – 11 ani, iar pentru cei secundari, 11 – 12 ani. Acelasi tip de simetrie.

Cat ii priveste pe molarii primari, sau „molarii de 6 ani” - pot fi si de 7 ani! -, din punctul de vedere al numarului lor, acestia sunt in total 4. De fapt, molarii primari pot fi considerati drept dinti permanenti „in surplus”, respectiv din cauza ca ei nu au vreun rol de inlocuire; nu inlocuiesc alti dinti pe o radacina primara existenta. Si, in mod paradoxal, acesti dinti foarte importanti sunt adesea confundati cu cei primari sau „de lapte”. Nu este cazul, insa.

Acum, molarii copilului, la aceasta varsta, sunt dinti permanenti de sine statatori. Or, un aspect foarte important il constituie faptul ca acesti dinti permanenti, in particular, definesc zona inferioara a fetei copilului, precum si pozitia, si sanatatea generala a celorlalti dinti permanenti ai acestuia.

Trecand la molarii secundari, sau la „molarii de 12 ani” / „molari de pubertate”, aflam ca si acestia se gasesc in numar de 4. Mai mult, acesti molari, asa cum le sugereaza si supranumele, apar in jurul varstei de 12 ani si se impart, si ei, in inferiori si superiori; doua perechi. Alta simetrie de varsta! Si, ca dinti permanenti, acestia ajuta la macerarea alimentelor prin faptul ca limba le poarta gata masticate ca sa poata fi si gata de inghitire prin respectiva macerare.

Si, in cele din urma, ajungem la cei 4 molari tertiari, sau la „maselele de minte”. Si, desi majoritatea copiilor au cate 20 de dinti primari – 10 dispusi pe fiecare dintre alveolele gingivale -, acestia sunt inlocuiti de 32 de dinti permanenti; cate 16 pe alveola / arcada gingivala. Astfel ca, puteti gasi, in fiecare dintre colturile gurii d-voastra, cate un asemenea molar tertiar, sau "masea de minte"; doi jos si doi sus, rezultand patru asemenea dinti permanenti. Or, "maselele de minte" apar in jurul varstei de 17, respectiv pana la 21 de ani si, bineinteles, in mod simetric, potrivit legilor naturale ale odontogenezei.

Articole similare: 

Articolul a fost util? Am aprecia daca l-ai promova in retelele de socializare. De asemenea asteptam comentariile tale!

Ne gasesti pe:

urmareste netdent pe twitterurmareste netdent pe googleurmareste netdent pe facebook

Ultimele comentarii

  • Dr Cosmin-Marian Cir... said More
    Buna seara. Cantitatea maxima de anestezic administrat depinde de tipul anestezicului folosit. In ansamblu volumul folosit in cazul dvs este destul de...
  • andreea nagy said More
    Buna seara! Imi poate spune cineva,cate anestezii se pot face intr-o zi? Si daca este normal sa se faca 8 anestezii dentare (sau 8 intepaturi) intr-o...
Creeaza cont sau acceseaza situl folosind una dintre retelele de socializare de mai jos

Te rugam sa te autentifici folosind una dintre retelele de socializare: