Sinuzita

sinuzitaSinuzita, sau rinosinuzita, o inflamatie a sinusurilor paranazale, poate avea cauze diferite, si poate deriva in variatii: acute, bacteriene, dar si cronice.

Susceptibilitate

Pacientii cu diabet de tip II, cei care au suferit transplanturi si iau imunosupresive, dar si cei cu HIV-SIDA, cf ultimelor studii in ceea ce priveste sinuzita, se pare ca sunt mai susceptibili de sinuzita cronica. Pe cand, la diabetul de tip I, sinuzita, sau rinosinuzita, se dezvolta din ketoacidoza prin mucomicoza. Alte cauze pentru aparitia sinuzitei, mai putin probabile, pot fi: fumatul, expunerea la clorina si, nu in ultimul rand, infectia parodontala.

Locatii si roluri

Pe langa severitate, sinuzita mai poate fi clasificata dupa insasi zona pe care o afecteaza, si anume:

  • maxilara – poate cauza durere sau presiune in zona maxilarului / a obrajilor;

  • frontala – poate cauza durere sau presiune in cavitatea sinusului frontal, deasupra ochilor;

  • etmoidala – poate cauza durere sau presiune intre ochi, in zona superioara a nasului / cantul medial, dar si nevralgii;

  • sfenoidala – poate cauza durere sau presiune intre ochi, dar durerea se refera la vertexul cranian / crestetul capului, respectiv deasupra proceselor mastoide sau al occipitalului / spatele capului;

Acum, din punctul de vedere al functionalitatii sinusurilor, acestea includ:

  • umezirea si incalzirea aerului inspirat,

  • insulatia de structurile inconjuratoare - cazurile ochilor si al nervilor trigeminali,

  • cresterea rezonantei vocii si, nu in ultimul rand,

  • "tamponarea" antitrauma faciala a tesuturilor moi.

Mai mult, sinusurile descresc greutatea craniului, per total!

Definitie, sorginte si clasificare pentru sinuzita

Sinuzita, altfel cunoscuta ca rinosinuzita, reprezinta o inflamatie a sinusurilor paranazal, care se poate dezvolta din cauza unei: infectii, alergii sau boli autoimunitare. Dar, pe langa toate acestea, sinuzita mai poate fi cauzata si de: adenovirusuri, enterovirusuri, metapneumovirusuri, virusuri paragripale si syncitale

 

 

Infectiile sinusale sunt cauzate de virusuri sau bacterii, asadar, care pot cauza blocarea intermitenta a ostiumului sinusal. Dar o sinuzita NU se transmite, fapt cu care sunt de acord si cei mai multi clinicieni, decat in cazuri foarte rare, respectiv daca bacteriile sau virusurile infectante ajung pe diverse suprafete. Fibroza chistica, medicatia antihistaminica sau simpla lipsa a umiditatii in aer, luate laolalta, pot influenta sinuzita sa se acutizeze, iar secretiile nazale sa devina mai deshidratate; mai groase. Or, cilii cavitatilor nazale, care ajuta la miscarea inainte-inapoi a mucozitatilor din sinusuri, pot fi afectati de fum, mai ales. Iar, cu cat mucusul stagneaza -face staza-, cu atat bacteriile,virusurile si chiar fungi pot prolifera inauntrul cavitatilor sinusale; fungusul este caracteristic mai ales persoanelor afectate de HIV-SIDA sau celor imunodepresive. Persoanele afectate de traumatisme multiple, de asemeni, pot suferi de infectie fungala. Si, in asemenea cazuri rare, fungi pot creste suficient de mult ca sa intrerupa alimentarea cu sange catre aproape orice tip de tesut cranian, dar mai ales la nas si ochi. Or, viata pacientului poate fi pusa in pericol in asemenea situatii. Acestea sunt cazuri de zigomicoza. Si, tot in cazuri foarte rare, zigomicoza poate constitui o urgenta legata de sinuzita.

Acum, sinuzita se poate imparti in trei mari tipuri, si anume: acuta, bacteriana si cronica, respectiv in functie de sorgintea infectiei.

  1. In primul rand, sinuzita acuta se manifesta printr-o precipitare a infectiei tractului respirator superior; aceasta fiind de origine virala, de regula. Virusurile implicate sunt mai ales: rinovirusuri, coronavirusuri si/sau virusuri influenza/gripale. Episoadele acute de sinuzita pot fi rezultatul si al unor invazii fungale in sistemul d-voastra. De asemeni, sinuzita subacuta tine intre 1 si 3 luni, pe cand cea cronica, peste 3 luni. Mai departe, cea cronica, se poate subclasifica in: cronica cu polipi nazali si alergic-fungala. Dar nu exista un consens de specialitate, OMF, in privinta intervalelor de timp.
  2. In al doilea, daca sinuzita este de origine bacilica, atunci vom avea o sinuzita bacteriana, cauzata cel mai probabil de unul dintre urmatorii agenti: Streptococcus pneumoniae/streptococul pneumonal, Haemophilus influenzae/gripa hemofilica si/sau Moraxella catarrhalis. Or, pana de curand, gripa hemofilica a fost considerata drept cea mai obisnuita cauza pentru sinuzita. Insa, de cand cu vaccinurile antigripale, factorul cauzator streptococic pentru sinuzita s-a dovedit a fi Streptoccocus aureus/streptococul auriu. Sinuzita infectioasa este, de obicei, cauzata de catre o infectie virala necomplicata. Si, mai putin frecvent, cresterea bacteriana cauzeaza o infectie sinusala, pe cand cea fungala este foarte rara. Sinuzita neinfectioasa, pe de alta parte, este cauzata de iritanti sau de conditii alergenice, dar urmeaza acelasi interval pentru formele acute, subacute si cronice ca in cazul sinuzitei infectioase.
  3. In prima instanta, rinosinuzita cronica reprezinta mai degraba o afectiune inflamatorie multifactoriala, adica una care are mai multi factori cauzatori. Si, prin definitie, sinuzita cronica dureaza mai mult de trei luni si poate fi cauzata de alte afectiuni care impartasesc inflamatia cronica a sinusurilor; este un simptom obisnuit. Or, bacteriile aerobe si anaerobe pot interfera si ele.

Simptomele acestea ale sinuzitei rezultante sunt: congestionarea nazala cu episoade astmatice si secretii groase si galben-verzi insotite de tusea "de noapte", durerea faciala insotita de o aparenta rigiditate, migrena insotita de greata generalizata si de vertij, dar si durerea de dinti insotita de halitoza. Din punctul de vedere al complicarii simptomatologiei, insa, sinuzita cronica mai poate conduce si la aparitia anosmiei sau a unui simt olfactiv estompat. Iar, daca prezentati si polipi, sinuzita cronica se poate subdivide in sinuzita cronica hiperplastica, care se manifesta tot prin alergii, respectiv prin cauze obisnuite: poluare urbana, infectie bacteriana sau fungala.

Mai departe, sinuzita cronica cauzeaza inclusiv iritarea esinofilisului mucos – mucoasa despartitoare dintre nas si sinusurile paranazale -, astfel rezultand rinosinuzita esinofilic-mucinoasa sau RSEM.

Cauzele declansatoare ale RSEM pot fi relationate, insa, de o reactie alergica desi aceasta nu este intotdeauna documentata in fisele medicale ale specialistilor OMF. Asadar, RSEM poate fi atat alergica, cat si ne-alergica.

Semne si simptome pentru sinuzita pe larg

Durerea de cap sau chiar cea faciala, care se pot manifesta si ca niste dureri "surde", dar persistente, sunt obisnuite intr-o rinosinuzita. Iar, durerea, de cele mai multe ori, tinde sa se acutizeze daca nu este combatuta la timp fie cu spray-uri nazale, fie cu tablete cu agenti specializati. Deseori, este prezenta o durere de cap sau de dinte, iar tocmai aceste simptome fac diferenta intre o nevralgie cauzata de sinusuri sau de alte cauze, precum poate fi cazul tensiunii arteriale sau al simplelor migrene.

O alta metoda de a distinge intre cele doua tipuri mari de nevralgii, este anume aceea ca durerea de sinuzita este inrautatita de aplecarea capului inainte, dar si de manevrele Valsalva. De asemeni, sinuzita poate duce si la o infectare a orbitei oculare, care poate rezulta in pierderea totala a vazului!  Or, aceasta este insotita de febra si greturi severe. Sau pacientul poate dezvolta osteomielita frontala si/sau a altor oase faciale; cazul tumorii pufoase a lui Pott.

Infectiile sinusale pot cauza probleme si cu urechea mediana - mai exact, cu tuba lui Eustachio -, respectiv din cauza congestionarii cailor nazale. Ameteala, "comprimarea" sau "ingreunarea" capului, sau chiar vibrarea capului pot fi simptomele clasice ale unei astfel de probleme legate de sinuzita.

Halitoza, desi este tot un simptom clasic de rinosinuzita cronica, nu este 100% sigur, ci dimpotriva, exista cateva alte cauze posibile pentru ca halitoza subiectiva –pacientul doar crede ca ii miroase respiratia– sau obiectiva -pacientului chiar ii miroase respiratia!– sa apara. Iar, in acest sens, un studiu din 2004 ne sugereaza ca 90% din totalul "nevralgiilor de sinus" sunt, de fapt,... migrene. Or, marea confuzie apare atunci cand migrena implica activarea nervilor trigeminali, care inerveaza atat regiunea sinusurilor, cat si meningele din jurul creierului. Mai mult, pacientii care nu sufera de sinuzita, ci de migrene, nu prezinta nici excretiile nazale galben-verzui despre care am mentionat anterior.

In ceea ce priveste proximitatea creierului fata de sinusuri, se complica lucrurile. Or, dupa locatie, pot cauza inclusiv abcese si... meningita, care este o afectiune potentiala de sinuzita de tip... letal. Bineinteles, acestea sunt cazuri extrem de rare. Si, tot in cazuri extrem de rare, pacientii cu sinuzita pot experimenta si schimbari usoare de personalitate sau chiar stari alternante de constiinta.

In concluzie, daca simptomele dureaza mai putin de 10 zile, forma aceea de sinuzita este considerata a fi de tip viral. Si, dintr-un punct de vedere clasic, durerea crescuta in intensitate la aplecarea capului inainte separa sinuzita de pulpita.

Dupa locatie...

Trecand la sinuzita maxilara sau odontogenica, insa, aceasta poate fi si de origine dentara si constituie cca 20% dintre toate cazurile de acest tip de sinuzita. Or, aici intervine si apropierea de arcadele alveolare, dar si de "podeaua" sinusala. Astfel, o infectie periapicala sau parodontala a unui dinte maxilar posterior poate conduce la o asemenea situatie; infectia se va fi drenat in sinusul maxilar. Iar, odata ce infectia a atins sinusul maxilar, este foarte posibil ca aceasta sa atinga si orbita sau chiar sinusul etmoidal!

Infectia sinusurilor se poate raspandi prin anastomozarea sau "conectarea" venelor, dar si prin extinderea directa catre structurile adiacente, precum este cazul orbitelor oculare, si care se poate manifesta in cinci forme:

  • celulita orbitala – o complicatie a etmoiditei acute;

  • sinobronsita – sinuzita paranazala cu bronsita recurenta;

  • osteomielita maxilara – inflamatie osoasa a cavitatii medulare si adiacente cortexului;

  • osteomielita frontala – afectiune derivata dintr-o tromboflebita.

Unii pacienti au remarcat, in caz de sinuzita cronica, o sensibilizare a zonei frontale, sau o durere de cap, mai ales cand isi aplecau capul inainte. Altii, au experimentat dureri ale urechilor insotita de oboseala sau chiar de respiratie urat mirositoare. De asemenea, drenajul nazal este deseori limpede sau usor colorat galben-verzui, dar numai in cazurile de sinuzita neinfectioasa. Or, sinuzita apare mai ales in urma iritarii sinusurilor cu polen. De asemeni, chimicalele din aerul mediului urban, medicamentele fara prescriptie, luate iresponsabil, dar si substantele ilegale pot cauza si forme false de sinuzita. Pana si banalul fumat poate constitui un factor de risc si un agent iritant pentru sinusuri!

Studii recente

Studii recente indica sinuzita ca fiind o parte a unui spectru de afectiuni ale tractului respiratoriu – asa-numita teorie "o cale aeriana" – si este adesea legata de astm. Asadar, toate formele de sinuzita pot rezulta sau sa fie o parte a unei inflamatii generalizate a cailor aeriene.

O notiune mai recenta in cercetarea focusata pe sinuzita sau rinosinuzita cronica este aceea privind rolul fungal in afectiunea aceasta. Or, a ramas neclara diferenta dintre pacientii care dezvolta boala si care nu prezinta simptomele clasice.

S-a mai presupus inclusiv ca sinuzita poate fi cauzata de o infectie cu biofilm, astfel putandu-se explica multele cazuri de sinuzita cronica si refractara la antibiotice. 75% dintre cazurile de chirurgie OMF pentru sinuzita cronica au confirmat aceasta presupunere.

Articole similare: 

Articolul a fost util? Am aprecia daca l-ai promova in retelele de socializare. De asemenea asteptam comentariile tale!

Ne gasesti pe:

urmareste netdent pe twitterurmareste netdent pe googleurmareste netdent pe facebook

Ultimele comentarii

  • Dr Cosmin-Marian Cir... said More
    Buna seara. Cantitatea maxima de anestezic administrat depinde de tipul anestezicului folosit. In ansamblu volumul folosit in cazul dvs este destul de...
  • andreea nagy said More
    Buna seara! Imi poate spune cineva,cate anestezii se pot face intr-o zi? Si daca este normal sa se faca 8 anestezii dentare (sau 8 intepaturi) intr-o...
Creeaza cont sau acceseaza situl folosind una dintre retelele de socializare de mai jos

Te rugam sa te autentifici folosind una dintre retelele de socializare: