Ce este si cum putem combate tartrul dentar?

tartru-dentarCavitatea orala a omului este “locuinta” unui numar foarte mare de microorganismeIa. O parte dintre acestea adera de dintii nostri si formeaza depuneri, cunoscute si ca: tartru dentar. Or, acest tartru ne poate cauza foarte multe neplaceri legate de sanatatea noastra dentare dar si generala.

Definitia placii dentare

Placa dentara, care creeaza si calculul dentar/tartrul, respectiv prin mineralizare excesiva/sedimentare, este un biofilm/pelicula bacteriana, mai exact; unul care se dezvolta in mod natural pe suprafetele dentare. Or, aceasta este formata din microorganisme si matrice extracelulara, iar respectivele microorganisme se pot sub-imparti in:

  1. aerobe - Streptococcus mutans -, dar si
  2. anaerobe fosilizate - fuso- si actinobacterii – si saruri de fosfati de calciu

Astfel, la prima vedere, biofilmul este suficient de moale incat sa-l puteti indeparta chiar si cu o unghie, insa tartrul, nu. Or, tartrul este biofilmul durizat in maximum 10 zile de la depunere, respectiv atat pe suprafetele anterioare / linguale ale dintilor, deasupra gingiilor – tartru supragingival -, cat si in spatiile sulculare si interdentare – tartru subgingival.

Placa bacteriana, tartrul dentar si pH-ul

Majoritatea microorganismelor microbiene prefera un pH neutru – de regula 7 -, saliva actionand precum un tampon si mentinand pH-ul la 6,75 – 7,25. Mai mult, saliva este si un mediu prielnic nutrientilor si mineralelor sa se depuna pe suprafata dintelui, pe langa tartru.

Mecanismul formarii biofilmului, si mai tarziu, a tartrului, este destul de simplu: primul strat de bacterii, care se gasesc in saliva, contin glicoproteine; acestea adera de suprafata dentara si faciliteaza aderarea urmatorului strat. Or, odata ce stratul al doilea a aderat, incepe “comunicarea” biochimica dintre straturi, astfel stabilindu-se legaturi puternice intre cele doua. Si, incet – incet, strat dupa strat, se formeaza biofilmul care, la mai putin de 10 zile, contureaza neplacutul tartru, de care putem scapa doar in cabinetul igienistului dentar.

Placa bacteriana – zid protector

Placa dentara este formata din mai sus-amintitele bacterii colonizatoare, care incearca sa se ataseze de o suprafata dentara neteda - de smaltul acesteia -, dar si de fosfati. Or, respectivele bacterii formatoare de tartru pe smaltul dentar sunt atat prezente in toata cavitatea bucala, cat si nepericuloase, in genere. De asemeni, s-a speculat ca aceasta placa bacteriana, formatoare de tartru, s-ar prezenta ca un veritabil “zid protector” impotriva altor bacterii colonizatoare; bacterii care pot fi patogenice, si care pot prolifera intr-un mediu usor alcalin. Prin urmare, cele dintai ar proteja ecosistemul bucal.

Numai cand acele bacterii - neindepartate prin periaj si/sau prin detartrare profesionista - fermenteaza zaharoza, creeaza un pH acid si daunator. Iar, in acest caz, saliva nu poate actiona ca un tampon, nu poate neutraliza mediul acid, si nu poate preveni carierea smaltului si  eventualele complicatii sistemice.

Cele doua tipuri ale tartrului

Tartrul supragingival - depuneri de tartru la nivelul coroanei dentare deasupra gingiei -, este format din aerobe sau bacterii care utilizeaza si prolifereaza intr-un mediu oxigenat. Iar, de cealalta parte, cel tartrul subgingival, este format din anaerobe sau bacterii care nu utilizeaza, si nu pot exista intr-un mediu oxigenat. Cele din urma, sunt si cele mai periculoase.

De ce sunt acestea cele mai periculoase? Deoarece anaerobele din tartrul subgingival cauzeaza parodontita si infectii cronice, care pot afecta inclusiv sistemul cardiovascular al pacientului. De asemeni, nasterile premature au fost puse tot pe seama anaerobelor din acest tip de tartru, dar studiile nu au confirmat sau infirmat inca acest aspect.

De asemeni, tartrul poate cauza carii si cavitati, care, la randul lor, pot duce la pierderea totala a dintelui afectat si, mai mult decat atat, la infectii sistemice, precum sunt cazurile de: gingivita, gingivitostomatita si parodontita cronica. Asadar, sa nu uitam ca infectiile de acest tip, cauzate de tartru, se pot raspandi dincolo de sistemul stomatognat Iar, in acest sens, tartrul va poate face sa suferiti mai intai o simpla cariere, apoi o iritare a gingiilor – care poate duce la dezlipirea si retragerea tesutului gingival de pe dinti si alveole -, si, la urma de tot, la o inflamare generala, care poate trece de zona oro-maxilo-faciala.

Metode de preventie si combatere

Ca metode principale de preventie si/sau de curatare a tartrului din gura pacientului, avem:

  • periajul zilnic si temeinic, dar si...

  • vizita in cabinetul stomatologului

Astfel, periajul si flossing-ul pot indeparta placa bacteriana din care se formeaza tartrul, dar, odata format, nu prea mai aveti alta solutie si trebuie sa va prezentati la un igienist dentar sau medic stomatolog. Medicul va folosi un instrumentar ultrasonic pentru combaterea tartrului precum si chiurete pentru detartraj sau freze.

Fumatul excesiv si diabetul din diverse cauze mai pot reprezenta factori decisivi pentru acumularea de placa bacteriana si formarea de tartru! Or, in scopul contracararii acestora, pastele de dinti cu citrat de zinc au incercat sa faca diferenta. Totusi, rezultatele clinice au fost dovedite ca neglijabile in acest sens.

Etiologie...

Cat priveste etiologia, s-a stabilit faptul ca placa bacteriana reprezinta etiologia primara, fiind strans legata de cauzarea parodontitei; de cealalta parte, tartrul reprezinta etiologia secundara fiindca acesta este biofilmul durizat deja.

... si etimologie

In greaca veche, calcis insemna o varietate de pietre, termenul provenind de la calcar. De cealalta parte, insa, tartar, tot din greaca veche, insemna o incrustatie alba dinauntrul oricarui butoi de vin: bitartratul de potasiu. Iar, ceva mai tarziu, la inceputul secolului al XIX-lea, aceasta “crema de tartru” a devenit fosfat de calciu, care se depune pe suprafetele gingivale, ba chiar si sub acestea.

Articole similare: 

Articolul a fost util? Am aprecia daca l-ai promova in retelele de socializare. De asemenea asteptam comentariile tale!

Ne gasesti pe:

urmareste netdent pe twitterurmareste netdent pe googleurmareste netdent pe facebook

Ultimele comentarii

  • Dr Cosmin-Marian Cir... said More
    Buna seara. Cantitatea maxima de anestezic administrat depinde de tipul anestezicului folosit. In ansamblu volumul folosit in cazul dvs este destul de...
  • andreea nagy said More
    Buna seara! Imi poate spune cineva,cate anestezii se pot face intr-o zi? Si daca este normal sa se faca 8 anestezii dentare (sau 8 intepaturi) intr-o...
Creeaza cont sau acceseaza situl folosind una dintre retelele de socializare de mai jos

Te rugam sa te autentifici folosind una dintre retelele de socializare: