Candidoza orala

candidoza-oralaCandidoza orala se poate manifesta la orice varsta, atat la copii, cat si la adulti, insotita de o simptomatologie specifica. Cavitatea bucala nu este sterila, asemeni multor regiuni din organism: piele, nas, tract digestiv, etc. Caldura si umiditatea de la acest nivel reprezinta conditii ideale pentru colonizarea si dezvoltarea microorganismelor. De cele mai multe ori, corpul uman reuseste prin mijloacele sale de aparare sa controleze dezvoltarea lor in exces, pastrand echilibrul florei cavitatii bucale. Exista si cazuri in care mecanismele de aparare cedeaza, unul dintre ele fiind candidoza orala, cea mai frecventa infectie data de o ciuperca la nivelul mucoasei bucale. Tratamentul presupune administrarea unor medicamente antifungice.

Candidoza orala este generata adesea de Candida Albicans, o ciuperca saprofita, cu virulenta redusa, ce se intalneste pe mucoasa orala. Exista si alte variante de candida, care insa nu produc la fel de frecvent imbolnavirea: Candida Parapsilosis, Candida Tropicalis, Candida Glabrata, Candida Krusei, Cadida Rugosa. Candida albicans devine agresiva si produce candidoza orala numai in prezenta unor factori favorizanti locali sau generali, cum ar fi: igiena bucala deficitara, xerostomia, saliva cu pH acid, fumatul, protezele mobile vechi, leziunile cronice de mucoasa orala, administrarea prelungita atat pe cale locala cat si pe cale generala a antibioticelor sau corticoizilor, imunosupresia data de medicamente sau alte infectii (de exemplu infectia HIV), boli generale (diabet, boala Addison), anticonceptionalele orale, sarcina, varstele extreme, malnutritia, etc.

Forme clinice pentru candidoza orala

1. Candidoza orala acuta poate fi limitata strict la o singura zona de mucoasa orala (poate interesa de exemplu doar limba) sau o putem intalni la nivelul mai multor zone ale cavitatii bucale, sub forma atrofica, pseudomembranoasa sau combinatii ale celor doua tipuri:

  • candidoza orala acuta pseudomembranoasa: mucoasa orala prezinta depozite alb-galbui cu aspect de membrane false. Prin indepartarea acestora ies la iveala zone rosii insotite de usturime, durere si senzatie de uscaciune a gurii. Depozitele pot aparea in special la nivelul mucoasei obrajilor, limbii si a valului palatin;
  • candidoza orala acuta atrofica: mucoasa orala este mai inflamata, are o culoare rosie intensa, cu eroziuni si foarte mici depozite albicioase;
  • cheilita angulara: candidoza orala intereseaza strict comisurile bucale. Acestea sunt rosii, prezinta eroziuni si fisuri.

2. Candidoza orala cronica se prezinta sub doua forme: atrofica si hiperplazica:

  • candidoza orala cronica atrofica a mai fost denumita si stomatita de proteza deoarece apare frecvent la purtatorii de proteze vechi, cu igiena deficitara. In zonele in care mucoasa orala ia contact cu proteza, se pot observa modificari de aspect: mucoasa subtire, rosie, eroziuni insotite de disconfort (usturimi, arsuri, uscaciunea gurii). Aceasta forma se insoteste adesea de cheilita angulara cronica.
  • candidoza orala cronica hiperplazica este caracterizata de zone albicioase asemanatoare unor noduli sau unor placi, care insa nu se pot indeparta de pe mucoasa orala. Sunt interesate cu predilectie limba, comisurile sau palatul dur.

3. Mai rar, candidoza orala imbraca o forma generalizata, interesand mucoasa orala, pielea si fanerele. Aceasta constituie un semnal de alarma in ceea ce priveste afectarea sistemului imunitar sau a glandelor endocrine (de exemplu tiroida, glandele paratiroide, pancreasul). De asemenea, poate fi un indiciu in descoperirea unui deficit de acid folic sau a unei anemii sideropenice.

Cazuri particulare de candidoza orala

Candidoza orala a nou-nascutului mai este cunoscuta si sub denumirea de muguet sau margaritel. Sursa infectiei o poate constitui vaginul matern infectat, pielea mamei sau a altor persoane, biberoane sau suzete infectate. Factorii favorizanti sunt in principal absenta secretiei salivare combinata cu scaderea ph-ului cavitatii bucale. Simptomatologia nu apare imediat dupa nastere, ci dupa primele 6 zile de viata, cand se pot observa depozite alb-galbui cemoase, bine delimitate, insotite de dificultati la supt, in deglutitie si masticatie. In aceasta faza, candidoza orala nu trebuie neglijata, deoarece in absenta tratamentului corespunzator, poate contamina caile aeriene superioare si o buna parte a tubului digestiv. 

Candidoza orala, in cazul persoanelor infectate cu HIV, atunci cand persista mult timp, este considerata semnul ce anunta aparitia SIDA. Acelasi lucru este valabil si pentru celelalte infectii oportuniste: herpes, leucoplazia paroasa, gingivita ulcero-necrotica, etc. Cele patru forme intalnite clinic sunt candidoza orala pseudomembranoasa (localizata la nivelul mucoasei obrajilor, limbii sau palatului), candidoza orala atrofica (localizata la nivelul limbii sau palatului), candidoza orala hiperplazica si cheilita angulara.

Cum putem afla daca avem candidoza orala?

Candidoza orala se diagnosticheaza atat pe baza semnelor clinice cat si a analizelor de laborator. Nu ezitati sa va prezentati la un control in cabinetul medicului dentist ori de cate ori observati modificari precum cele descrise mai sus. Dar nu intotdeauna leziunile sunt de candidoza orala. Formele acute cu membrane false pot fi asemanatoare cu alte infectii (de exemplu stomatita ulcero-necrotica, sifilis secundar) sau ulceratii produse de traumatisme chimice sau mecanice. Formele atrofice cu leziuni rosii pot semana cu infectii date de virusuri sau bacterii, alergii la medicamente sau materiale folosite in medicina dentara, lichen plan, lupus eritematos, etc. Formele hiperplazice trebuie diferentiate de leucoplazii, lichen plan, cancer oral atipic, etc. In toate aceste cazuri, asemanatoare ca aspect cu candidoza orala, analizele de laborator arata valori normale ale candidei albicans. 

Tratamentul candidozei orale

Primul pas, in ceea ce priveste tratamentul acestei afectiuni de mucoasa orala, il constituie inlaturarea, ori de cate ori este posibil, a factorilor ce favorizeaza candidoza orala. Cateva exemple: imbunatatirea igienei orale, inlocuirea protezelor vechi dentare, tinerea sub control sau tratamentul bolilor generale, administrarea corecta a antibioticelor, etc.

Al doilea pas este tratamentul medicamentos. Frecvent se folosesc antifungice administrate local, sub forma de suspensii, drajeuri, comprimate, pomada. Cele mai utilizate substante sunt Nistatina, Amfotericina B, Clotrimazolul. Tratamentul se continua 1-2 zile dupa disparitia semnelor clinice de candidoza orala (pentru a se preintampina recidivele) si se repeta analizele de laborator. Suplimentar, in cazul unei candidoze generalizate sau unei forme grave de candidoza orala, inclusiv la pacientii cu imunitate compromisa, se administreaza antifungice pe cale generala, de exemplu Ketoconazol sau Fluoconazol.

Articole similare: 

Articolul a fost util? Am aprecia daca l-ai promova in retelele de socializare. De asemenea asteptam comentariile tale!

Ne gasesti pe:

urmareste netdent pe twitterurmareste netdent pe googleurmareste netdent pe facebook

Ultimele comentarii

  • Dr Cosmin-Marian Cir... said More
    Buna seara. Cantitatea maxima de anestezic administrat depinde de tipul anestezicului folosit. In ansamblu volumul folosit in cazul dvs este destul de...
  • andreea nagy said More
    Buna seara! Imi poate spune cineva,cate anestezii se pot face intr-o zi? Si daca este normal sa se faca 8 anestezii dentare (sau 8 intepaturi) intr-o...
Creeaza cont sau acceseaza situl folosind una dintre retelele de socializare de mai jos

Te rugam sa te autentifici folosind una dintre retelele de socializare: