Anodontia - O afectiune genetica rara

anodontieIn stomatologie, anodontia sau Anodontia vera, este o afectiune genetica rara, caracterizata prin absenta congenitala a tuturor dintilor primari sau permanenti, dar si prin faptul ca este doar o parte a unui sindrom mai larg. Mai mult decat atat, anodontia este asociata si cu sindroamele nervale ale dermei; asa-numitele displazii ectodermale.

Anodontia, odontogeneza si sinonimele

In stomatologie, hipodontia este afectiunea care provoaca pacientului lipsa dintilor ca rezultat al nedezvoltarii lor odontogenetice. Dar mai exista alte doua definitii medicale pentru afectiunea lipsei dintilor, si anume: aplazia dintilor si ageneza dentara. Or, in acest caz, pacientul sufera o nedezvoltare a pana la 5-6 dinti, exceptand molarii tertiari/maselele-de-minte.

De asemeni, o anodontie de acest tip afecteaza maxilarele, implicand aici si incizorii laterali. Iar, anodontia care implica lipsa a mai mult de 5-6 dinti deodata, excluzand molarii tertiari, poarta denumirea de oligodontie. Iar, in ultima instanta, lipsa totala a dintilor, cea de anodontie. Si, de cealalta parte, afectiunea care genereaza dinti in supranumerar pacientului, poarta denumirea de: hiperdontie.

Anodontia si rasa europoida

La pacientii de origini europene – de rasa europida -, ca si in cazul afectiunii de palatoschizis, forma cea mai comuna de anodontie este aceea care implica si lipsa maselelor-de-minte; intre 25 si 55% dintre cazuri. Pe cand, cea a premolarilor secundari inferiori, in 3% dintre cazuri. Iar, lipsa incizorilor laterali superiori, in doar 2%. Mai mult, prevalenta acestor tipuri de anodontie este mai mare la populatia feminina, in genere. Si, tot statistic, intre 30 si 50% dintre pacientii cu anodontie a dintilor primari, vor avea si dinti permanenti lipsa.

Hipodontia, pe de alta parte, ca varianta usoara de anodontie, este deseori o afectiune de tip familial si perfect asociabila cu displazia ectodermala / anomalie de dezvoltare a ectodermului, ba chiar si cu sindromul Down! De asemeni, pacientii cu palatoschizis pot prezenta hipodontie, si nu de putine ori!

Tipurile de absente dentare

Din punct de vedere congenital, absenta dintilor se poate manifesta sub cateva forme:

  • anodontie partiala / hipodontie – de la 1, la 6 dinti lipsa;
  • oligodontie – peste 6 dinti lipsa, dar si ca;
  • anodontie totala – lipsa dintilor pe toata suprafata alveolara.

Mai departe, din perspectiva ocurentei sale, anodontia prezenta in doar unul dintre cazuri – un singur dinte lipsa din pricina nedezvoltarii sale, in timpul odontogenezei – este cea mai comuna forma a acestui sindrom. De asemeni, anodontia maselelor-de-minte, sau a molarilor tertiari, este relativ obisnuita. Or, o astfel de anodontie poate contribui substantial si la aparitia urmatoarelor disfunctii OMF/oro-maxilo-faciale:

  • malocluzante - “calcatura” dintilor nu este optima;
  • masticatorii – pacientul nu poate mesteca bine;
  • logopedice – pacientul nu poate vorbi bine.

Cauze posibile...

Cauza dintilor lipsa si aleatorii, totusi, ramane neclara, dar este asociata cu factori de ordin genetic sau de mediu in timpul odontogenezei. Or, printre cauzele posibile ale aparitiei anodontiei, cele de ordin: infectios / viral, hormonal sau de mediu sunt cele mai raspandite.

In acest context, factori precum: varsta inaintata a mamei, sarcinile repetate, greutatea scazuta a fatului la nastere, candida, dar si virusul rubella – cauzator de rubeola – pot fi destul de pertinenti genetic, respectiv pentru o anodontie „sanatoasa”. Mai mult, exista o corelatie posibila si intre ageneza dentara si inervatia fatului. Astfel ca, s-a emis teoria conform careia anormalitatile celulelor cerebrale si prezenta agenezei dentare ar fi intr-o oarecare corelatie.

Din punctul de vedere al factorilor de mediu, expunerea la: dioxine, alergeni, radiatii, agenti chimioterapeutici anti-cancer, precum si necroliza toxica epidermica, sau NTE, sunt posibili cauzatori de anodontie. Or, aceasta ia contur de la actiunea respectivilor factori asupra placentei gravidei, patrunzand pana in celulele embrionare fetale. Mai mult, frecventa crescanda de hipodontie la gemeni, precum si greutatea scazuta la nastere a acestora, sugereaza actiunea factorilor de mediu. Cat priveste cauzele genetice, anodontia, sub diversele sale forme, poate implica genele proteice: MSX1 si PAX9.

Jurnalul Asociatiei Dentare Americane a publicat deja un studiu preliminar privind asocierea statistica dintre hipodontia dintilor permanenti si cancerul epitelial ovarian sau CEO. Or, acest studiu demonstreaza ca pacientele suferinde si de CEO sunt de opt ori mai susceptibile sa prezinte si hipodontie. Prin urmare, hipodontia poate servi drept „marker”  de risc potential in privinta ocurentei de CEO la femei!

Despre displazii, pe larg...

Displazia ectodermala, asa cum a fost aceasta descrisa in 1848 de catre dermatologul american Thurnam J., este o afectiune ereditara, respectiv ca o consecinta a tulburarilor din ectoderm / invelis extern, respectiv ale embrionului aflat in dezvoltare. Mai exact, anodontia survine in conjunctie cu o displazie ectodermala care implica si:

  • oncodisplazia - distrofia unghiilor,
  • hipotricoza – alopecia / calvitia,
  • hipercheratoza palmoplantara cu hipohidroza – hiperplazia si cheratinizarea excesiva a stratului cornos cutanat combinate cu lipsa sudorii.

In cazul de displazie ectodermala - un grup mare si complex de boli, cuprinzand peste 170 de conditii clinice, printre care si anodontia -, incidenta este de 1 la 100.000 de pacienti. Si, in acest caz, rata mortalitatii este de 28%, pornind de la varsta de 3 ani, respectiv la populatia masculina, sindromul fiind stabilit in urma constatarii a doua mari tipuri de anormalitati, si anume:

  • dinti diformi si 
  • pilozitate capilara extrem de rara

Mai mult, exista si doua tipuri majore de displazie, depinzand de numarul si functionalitatea glandelor sudoripare - ale perspiratiei si transpiratiei -, si anume:

a) displazie hipodrotica sau anhidrotica X-lincata – glandele sunt absente sau reduse semnificativ in numarul lor: sindromul Christ-Siemens-Touraine;

b) displazie hidrotica – glandele sudoripare sunt normale, iar afectiunea este una ereditara si autozomal dominanta: sindromul lui Clouston.

Mai departe, afectiuni precum: Alopecia areata / pelada in placi, Incontinentia pigmenti / boala lui Bloch-Sulzberger, progeria adulta / sindromul Werner, hipoplazie dermala focala, anhidroza familiala simpla / boala lui Christ-Siemens si, nu in ultimul rand, diskeratoza congenitala sunt doar cateva prin care se poate realiza diagnosticul diferentiat pentru anodontie. Astfel, diagnosticul clinic este bazat pe manifestari tot de ordin clinic, dar si radiologic, precum in urma analizarii:

  • distributiei porilor sudoripari pe suprafata corpului,

  • volumului de transpiratie si perspiratie produsa,

  • caracteristicilor structurale si biochimice ale parului, al secretiilor lacrimale, precum si in urma unei

  • biopsii de piele

Cat priveste etiologia datorata defectelor hormonale, putem avea: hipoparatiroidismul idiopatic si pseudohipoparatiroidismul. Or, acestea mai pot depinde si de candidiaza / sindromul endocrinopatic Candida.

Anodontia la copii...

Anodontia se manifesta si ca o subdezvoltare a zonei alveolare. Iar, drept rezultat, dimensiunea verticala a fetei pacientului este redusa dramatic. Mai exact, pana si fata unui copil-pacient poate parea drept una de om batran. Astfel, cea mai des intalnita metoda de tratament protetic a displaziei ectodermale - din care si deriva anodontia -, este urmatoarea: dantura mobila. Or, de vreme ce dezvoltarea alveolara este depende1nta de prezenta dintelui ca atare, copilul–pacient cu acest sindrom nu poate avea suportul necesar construirii unei asemenea danturi. Ar fi necesar, intr-un asemenea caz de anodontie, de grefare de os, respectiv pentru a putea realiza o baza solida pentru viitoarele implanturi, respectiv daca acestea au fost recomandate. Si, cu toate acestea, in caz de anodontie severa, nu este recomandata implantarea intotdeauna - mai ales la copiii aflati in plina dezvoltare scheletala! -, deoarece acesti dinti pot aparea drept atrofiati, la un moment dat. Efectul estetic ar fi inversat, rezultand infraocluzie protetica.

Prin urmare, anodontia il provoaca pe tehnicianul dentar sa ii restaureze copilului-pacient atat esteticul, cat si functionalul gurii sale. Dar, tehnicianul nu isi intra in rol decat dupa ce o echipa multidisciplinara de: pedodonti, ortodonti, proteticieni si chirurgi OMF il va fi evaluat pe micul pacient

Anodontia si problemele societale...

Pacientul suferind de anodontie se confrunta si cu probleme de ordin estetic, deci societal. Iar, toate aceste observatii si concluzii au fost inregistrate inclusiv de catre medicii stomatologi: Shaw W.C., in 1981, si echipa Shapiro S.D. si Farrington F.H., in 1983. Astfel ca, inlocuirea protetica – cu punti - sau implantara – cu implanturi - a dintilor lipsa pot constitui variante optime pentru pacientii suferinzi de anodontie, cel putin din punct de vedere societal; le pot permite vieti cat de cat normale, la nivel OMF. Iar, lipsa incizorilor laterali reprezinta un stereotip major, practic. Astfel incat, pacientii cu o astfel de anodontie sunt perceputi de catre societate drept niste indivizi agresivi, ceea ce este un mit.

N.B. #1: Termenul “anodontie” este utilizat intr-un jargon specific mai ales de catre MeSH / Titluri cu Subiect Medical, care apartine saitului Medline.org, dezvoltat de catre Biblioteca Nationala de Medicina a Statelor Unite.

N.B. #2: Concluziile privind formele si actiunile displazice pot fi lecturate si in:

a) Influenta aparentei dentofaciale a copiilor asupra atractivitatii lor sociale, asa cum este aceasta judecata de catre adultii comuni / The influence of children's dentofacial appearance on their social attractiveness as judged by peers and lay adults, Shaw W.C., 1981

b) Un potpuri de sindroame cu anormalitati de dentitie / A potpourri of syndromes with anomalies of dentition, Shapiro S.D., Farrington F.H., 1983

c) Doua cazuri in care pielea, parul si dintii erau dezvoltate imperfect / Two cases in which skin, hair and teeth were imperfectly developed, Thurnam J., 1848

Articole similare: 

Articolul a fost util? Am aprecia daca l-ai promova in retelele de socializare. De asemenea asteptam comentariile tale!

 

Ne gasesti pe:

urmareste netdent pe twitterurmareste netdent pe googleurmareste netdent pe facebook

Ultimele comentarii

  • Dr Cosmin-Marian Cir... said More
    Buna seara. Cantitatea maxima de anestezic administrat depinde de tipul anestezicului folosit. In ansamblu volumul folosit in cazul dvs este destul de...
  • andreea nagy said More
    Buna seara! Imi poate spune cineva,cate anestezii se pot face intr-o zi? Si daca este normal sa se faca 8 anestezii dentare (sau 8 intepaturi) intr-o...
Creeaza cont sau acceseaza situl folosind una dintre retelele de socializare de mai jos

Te rugam sa te autentifici folosind una dintre retelele de socializare: